Mesajele subliminale, în definiţia general acceptată, sunt stimuli sau informații percepute sub pragul conştiinţei unei persoane. Cu alte cuvinte, aceste mesaje nu pot fi percepute în mod conștient, sunt primite fără ca noi să ne dăm seama, nu necesită un proces de atenție și nu pot fi împiedicate. Acestea pot fi cuvinte, imagini sau sunete care sunt afișate sau transmise cu o viteză sau cu un ritm/ o intensitate atât de scăzută, încât mintea conștientă nu le poate procesa în mod deliberat. Cu toate acestea, subconștientul poate fi sensibil la astfel de mesaje.

Se spune că mesajele subliminale se utilizează, frecvent, în muzică, în politică, în publicitate, că pot influenţa comportamentul și atitudinile unei persoane, dar informaţiile şi opiniile cercetătorilor pe acest subiect, referitoare nu la existenţa acestui tip de mesaje (căci ele există), ci la efectele lor, sunt contradictorii.

În sensul strict al termenului, percepția subliminală vizează un stimul care este prea slab sau prea rapid pentru a fi procesat conștient. Într-un înţeles mai larg, cel dat de psihologia socială, mesajul subliminal se referă la orice metodă (subtilă) care influenţează procesarea informaţiilor şi comportamentul.

Mesajele subliminale – puţină istorie

 Sursa BBC
Sursa BBC

Ştim astăzi că existenţa mesajelor subliminale a fost sesizată de foarte mult timp. Aristotel se referea la impulsuri care trec neobservate când suntem în stare de veghe, dar reapar cu vigoare când dormim. Mai târziu, Montaigne, unul dintre cei mai importanţi filosofi ai Renaşterii, apoi Freud, “părintele psihanalizei”, au evocat și ei acest tip de fenomene inconștiente, Cercetările sistematice asupra percepției subliminale datează de mai bine de o sută de ani.

În 1957 a izbucnit o controversă care a făcut furori. Un agent de publicitate american, James Vicary, a susținut că prezentarea subliminală a sloganurilor “Drink Coca-Cola” şi “Eat Popcorn” (imagini subliminale, cu o durată de 0,03 secunde), difuzate şase săptămâni la rând, în timpul filmului “Picnic”, a crescut cu circa 57% achizițiile acestor produse.

Psihologii au reprodus experimentul, dar fără a putea confirma afirmatiile lui Vicary. În 1962, agentul de publicitate a recunoscut înșelăciunea, efectuată în scop comercial. În ciuda mărturisirii fraudei, această poveste a ridicat şi mai multe semne de întrebare.

Al șaptelea album al formaţiei Beatles a inclus pentru prima dată o piesă – “Rain”, lansată în 1966 – în care ar fi fost mesaje subliminale, prin tehnica “Backmasking”, care ar consta în inserarea unui text înregistrat invers şi, deşi procedeul pare discutabil, neputându-se dovedi capacitatea creierului de a decripta un mesaj auzindu-l “invers”, a fost luat foarte în serios.

Scopul declarat al grupului a fost că a vrut să experimenteze și să ofere sunete noi, numai că s-a născut în epocă un adevărat scandal, Trupa Beatles fiind acuzată, din cauza unei alte piese, “So Tired”, că ar fi apelat la Backmasking cu intenţia de a scăpa de solistul Paul Mc Cartney, versurile citite invers transmiţând mesajul: “Paul is a dead man/ Miss him, miss him, miss him”(“Paul este mort, ne lipseşte, ne lipseşte…”).

Tipuri de mesaje subliminale

Mesajele subliminale
Mesajele subliminale

Se consideră că există două tipuri principale de mesaje subliminale:

  • Mesaje vizuale subliminale – acestea sunt imagini sau cuvinte care sunt prezentate în mod rapid sau încorporate în alte imagini pentru a nu fi percepute de atenția conștientă. Ele pot fi afișate timp de câteva milisecunde sau pot fi ascunse într-o anumită parte a unei imagini, cum ar fi contrastul sau textura. De exemplu, o imagine cu oameni fericiți poate avea subliminal încorporat cuvântul „cumpără” pentru a influența dorința de a cumpăra un produs.
  • Mesaje auditive subliminale – sunt sunete sau cuvinte ascunse în spatele altor sunete sau înregistrări audio. Ele pot fi reduse în volum, ascunse în fundalul muzical sau transmise în frecvențe inaudibile pentru urechea umană. De exemplu, înregistrările muzicale pot conține mesaje subliminale care încearcă să influențeze comportamentul, cum ar fi încurajarea fumatului sau a consumului de alcool.

Cum funcționează mesajele subliminale?

Mesajele subliminale, mit sau realitate?
Mesajele subliminale, mit sau realitate?

Cum funcționează mesajele subliminale nu este pe deplin înțeles și este, în continuare, un subiect de dezbatere în comunitatea științifică. Există însă câteva teorii în acest sens:

  • Priming-ul – este un proces prin care prezentarea unui stimul subliminal poate activa anumite concepte sau asociații în mintea subconștientă. De pildă, prezentarea subliminală a cuvântului „foame” poate crește temporar dorința de a mânca, chiar și fără conștientizarea acestui stimul.
  • Asocierea – mesajele subliminale pot încerca să creeze o asociere subconștientă între un stimul și un răspuns dorit. De exemplu, un mesaj subliminal poate încerca să creeze o asociație între un produs și o senzație de plăcere sau satisfacție.
  • Repetarea – prezentarea repetată a unui mesaj subliminal poate crește șansele ca acesta să fie perceput și să influențeze comportamentul. Cu cât un mesaj subliminal este prezentat mai des, cu atât există o probabilitate mai mare că acesta să aibă un impact.

Este important de menționat că cercetările științifice au oferit rezultate mixte în ceea ce privește eficacitatea mesajelor subliminale în influențarea comportamentului uman. Unii experți susțin că efectul lor este real, alţii că se exagerează importanța mesajelor subliminale și că nu există suficiente dovezi solide pentru a demonstra că mesajele subliminale pot produce schimbări semnificative și coerente în comportamentul oamenilor.

Publicitate subliminală

Mesajele subliminale
Mesajele subliminale

Domeniul în care mesajele subliminale au generat cele mai aprinse controverse este cel al publicităţii şi, în timp ce unii susțin că mesajele subliminale nu sunt altceva decât un mit sau o formă de marketing, care există doar în filme și emisiuni TV, unele cercetări au arătat că pot fi o modalitate eficientă de a ajunge la consumatori, deşi efectele sunt greu de măsurat.

Statisticile spun că zilnic ochiul nostru percepe, în realitatea imediată sau în cea virtuală – pe stradă, la cumpărături, în trafic, în politică, în mass-media etc. – peste 2500 de reclame şi logouri/ simboluri, unele explicite, altele bazându-se pe sugestii mai “subtile” şi care ne influenţează în diverse feluri. Scopul reclamei subliminale, dacă aceasta funcţionează, este ca publicul să rămână cu un mesaj specific, pe care nu l-a primit în mod conștient.

Ca în orice alt domeniu, mesajele subliminale din publicitate pot fi transmise prin “backmasking” (înregistrare vocală redată invers), mesaje inaudibile inserate într-o melodie sau într-o înregistrare a unui interviu, mesaje sub-vizuale (mesaj ascuns într-un logo sau o imagine mică, ascunsă într-o altă imagine).

Au rămas în istorie câteva exemple celebre de presupuse mesaje publicitare/ logouri cu efecte subliminale, în afară de cazul sloganurilor “Drink Coca-Cola” şi “Eat Popcorn”, din 1957, atribuite lui James Vicary, care s-au dovedit a fi o farsă. Din multitudinea de exemple, iată câteva notabile:

Logouri celebre de impact şi alte situaţii de manipulare subliminală

Google, Logo
Google, Logo

În 1996, informaticianul american Lawrence Edward Page, mai cunoscut ca Larry Page, cofondator al site-ului şi motorului de căutare Google, împreună cu Sergey Brin, antreprenor american, de origine rusă, au înfiinţat societatea “BackRub”, a cărei denumire au schimbat-o, în anul următor, în Google (o pronunţie deformată a cuvântului “googol”), pentru a sublinia intenţia de a crea un motor de căutare la scară foarte mare. Tot Larry Page este cel care, în 1998, a creat şi celebrul logo Google. Iar culorile nu au fost alese la întâmplare, după cum mărturisea acesta – “La început, alesesem culorile primare (n.n. albastru, galben și roșu), dar, pentru a nu le repeta de două ori, am decis să punem „L” în verde, pentru a sublinia ideea că Google nu a respectat regulile”. Verdele este și culoarea bancnotei SUA, dar la acea vreme Google nu credea că va deveni într-o zi cea mai valoroasă companie din lume.

Citește și:  Poveştile de succes se întâmplă celor care ştiu să le spună - 3 reuşite extraordinare, care vă pot inspira

Vechea sigla a Serviciului feroviar de mare viteză al Franţei (TGV) nu a mai fost utilizată din 2012, din momentul în care s-a constatat că, dacă imaginea era răsturnată, putea fi percepută ca un melc, ceea ce nu ar fi fost deloc potrivit pentru o companie de transport de “mare viteză”. Sigla a fost schimbată după ce argumentul că intenţia ar fi fost de a spune că TGV-ul era opusul melcului a fost percepută ca fiind penibilă.

Într-un videoclip al unei piese de pe albumul “Light Switch”, al artistului american Charlie Puth, există câteva secunde în care Puth deschide aplicația Coinbase pe telefonul său, pentru a transfera criptomonede într-un cont. Este o reclamă subtilă, care apare simultan cu o captură de ecran rapidă a aplicației, ceea ce o face un exemplu relevant de tentativa de publicitate subliminală.

Muzica şi vinurile

În anii 2000, s-a testat impactul difuzării muzicii germane și franceze asupra consumului de vin. Vânzările de vinuri franceze au crescut semnificativ când s-a cântat muzică franceză şi de vinuri germane, pe fondul muzicii germane. În mod similar, s-a observat că muzica clasică stimulează oamenii să cheltuiască mai mult, deoarece este asociată cu ideea de lux.

Mesajele subliminale în muzică

Beatles
Beatles

Mesajele subliminale ar exista, se spune, şi în textele unor cântece interpretate de anumite trupe rock sau heavy metal, din cauza cărora, la începutul anilor 1980, în California, s-a încercat, printr-o lege (niciodată votată), impunerea vânzării albumelor cu astfel de mesaje, cu un autocolant de avertisment.

În afară de cazurile celebre, care au suscitat dezbateri aprinse – Beatles, Pink Floyd, Judas Priest, (“Empty Spaces”), Led Zeppelin, Queen, Styx, Eagles, AC/DC, Eminem etc. – foarte cunoscută din pricina nenumăratelor mesaje ascunse (“satanice”) a fost “Electric Light Orchestra” (ELO), o trupă rock engleză. Albumul “Secret Messages”, al “Electric Light Orchestra”, lansat în 1983, a venit ca răspuns la acuzaţiile de manipulare subliminală, din anii 1970, dovedindu-se că existau într-adevăr nişte mesaje ascunse, dar total inofensive, de felul: ”Bine ați venit la marele spectacol!”, „Mulțumim că ne ascultaţi!” etc.

Ceea ce a discreditat teoria mesajelor subliminale “satanice”, printre altele, este, de exemplu, apariţia, în 1989, a albumului “Ultramega OK”, al trupei rock americane “Soundgarden”, pe care sunt redate “invers” două piese, despre care a existat de asemenea, suspiciunea unor mesaje subliminale “sataniste”, dezvăluind, până la urmă, o melodie despre “Moş Crăciun”.

Compact discul (CD) a făcut dificilă găsirea mesajelor înregistrate prin “backmasking”, determinând scăderea interesului pentru acest aspect, dar, în epoca actuală, dezvoltarea software-urilor de editare a sunetului a readus în atenţie posibilele mesaje subliminale în muzică.

Politica şi posibila forţa persuasivă a mesajelor subliminale

Mesaje subliminale in politica
Mesaje subliminale in politica

S-a vorbit şi se vorbeşte despre existenţa mesajelor subliminale şi în politică, dar, ca şi în celelalte domenii, subiectul rămâne în zona controverselor.

Un exemplu celebru este cel din timpul alegerilor prezidenţiale din SUA, din 2000, când, pe spotul electoral al lui Georges W. Bush, a apărut mesajul «Bureaucrats decide» («Birocraţii decid»), mesajul subliminal bazându-se pe un joc de cuvinte intre «Bureaucrats» şi “rats” (“şoareci”).

În 2008, tot în SUA, postul TV Fox News a difuzat un discurs al contracandidatului lui Obama (pe care îl susţineau), afişând pe croll, în acelaşi timp cu discursul, o “eroare” voită, referitoare la Osama Ben Laden (“Osama” semănând fonetic cu “Obama”), în loc de “ Oussama Ben Laden”.

Unii susțin că şi Donald Trump ar fi folosit tehnici subliminale în discursurile sale politice, pentru a influența publicul. Aceste afirmații se referă la utilizarea intenționată a gesturilor, expresiilor faciale și a anumitor cuvinte-cheie destinate subconștientului ascultătorilor.

Acuzaţii constante se fac şi în legătură cu publicitatea electorală, care ar conţine imagini sau sunete subliminale, care ar influența decizia de vot a oamenilor.

Ce spun neurostiintele?

Ce spun neurostiintele?
Ce spun neurostiintele?

În pofida controverselor în privinţa mesajelor subliminale, care dăinuie de peste o jumătate de secol, se pare că neurostiintele se apropie tot mai mult de oferirea unor răspunsuri pertinente în această privinţă.

Cercetătorii în neurostiinte au observat că percepția subliminală a anumitor imagini, sunete şi cuvinte generează o anumită activitate cerebrală. S-a constatat că imaginile percepute de partea dreaptă a creierului (responsabilă cu emotivitatea, creativitatea, imaginaţia, transformarea imaginilor în reprezentări mentale etc.) au fost recunoscute subliminal de partea stângă, în timp ce voluntarii care au luat parte la experiment susţineau că nu au văzut nimic.

Astfel de observaţii s-au făcut şi în legătură cu emoţiile. Într-un alt experiment, au fost proiectate imagini cu forme geometrice, iar printre acestea imaginea unei femei dezbrăcate, imagine pe care doar emisfera cerebrală dreaptă o putea percepe. În urma proiecției, participanții au avut tendința să zâmbească și să roșească, iar când au fost întrebați care este motivul, aceştia nu au putut să explice, nefiind conștienți de cauză.

Pentru a se identifica diverse aspecte legate de mesajele subliminale, s-a apelat şi la aşa numita tehnică a “amorsării semantice”, care constă în precedarea unui stimul de un altul, la foarte scurt timp. Rolul primului este de a influența modul în care va fi procesat al doilea. Acest fenomen are loc fără intenție conștientă. Cercetătorii au prezentat subliminal cuvinte și non-cuvinte subiecților. În ambele cazuri, activitatea creierului a fost modificată.

În plus, când este vorba de preferinţele noastre, acestea ar fi construite pe baza unor informații sau elemente cognitive percepute inconștient, pe care avem tendinţa să le prezentăm, ulterior, ca rezultat al raţionamentului.

Mesajele subliminale cu conotaţii negative sunt mai puternice

Mesaje subliminale
Mesaje subliminale

Studiile au mai relevat un aspect care nu ar trebui ignorat, acela că mesajele subliminale au efecte mai puternice când provoacă o reacţie negativă. Pe ecranul unui computer au fost afişate pentru foarte puţin timp (care nu permitea citirea) serii de cuvinte – unele cu sensuri pozitive (de exemplu, bucurie, floare și pace), altele cu sensuri negative (agonie, disperare și crimă) sau neutre (de exemplu, casetă, ureche sau ibric), iar reacţiile voluntarilor au fost mult mai clare în cazul cuvintelor negative.

Prin urmare, sublinia unul dintre coordonatorii experimentului, a pune în evidenţă, într-o competiţie – inclusiv afaceri, politică etc. – aspectele negative ale “concurenţei” poate fi un demers mult mai eficient la nivel subliminal decât promovarea propriilor puncte “forte”.

“Calul troian” al manipulării

Trăim într-o realitate complicată, în care fake news-urile, foamea de “senzaţional”, marketing-ul viral au luat amploare, influenţând în mod semnificativ reprezentările noastre despre lume, alterându-ne capacitatea cognitivă şi afectivă, determinând atitudini şi comportamente adeseori inadecvate, fie că suntem sau nu conştienţi de aceste aspecte.

La toate acestea se adaugă mesajele subliminale, a căror existenţă nu poate fi negată, incertă fiind doar puterea lor de a ne influenţa, iar dacă acest lucru se întâmplă, trebuie să fim conştienţi că cei care le folosesc nu vor să ne facă mai buni, mai toleranţi, mai performanţi, mai fericiţi, ci să ne manipuleze, trecând în plan secund sau ignorând voit adevărurile.

Dacă avem în vedere şi dezvoltarea tehnologică excepţională, capabilă să ofere rapid “Fake App” (transformarea automată a unui conţinut video, înlocuind realitatea cu falsul), ”deepfakes” (de exemplu, personalităţi care ţin discursuri în întregime fictive şi care pot fi făcuţi să spună orice), cu atât mai mult putem să înţelegem că mesajele subliminale, care în deceniile şase – şapte ale secolului trecut păreau fapte spectaculoase, astăzi deja s-au banalizat. Să fie acestea semnele că trăim într-o societate a post-adevarului, în care emoţia “indusă” (nu cea autentică, spontană) devine tot mai evident “calul troian” al manipulării?

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.