Home Cultură generală Minotaurul – fiinţa mitologică jumătate om-jumătate taur şi mitul labirintului

Minotaurul – fiinţa mitologică jumătate om-jumătate taur şi mitul labirintului

1
Minotaur

Fiinta fantastica a mitologiei grecesti, minotaurul era descris ca fiind o creatura pe jumatate om, pe jumatate taur. Se spune ca acesta traia in labirintul Cretan creat de arhitectul Daedal si fiul sau Icar. Creatura cu cap de taur si corp de om salasluia in labirintul imens creat la comanda regelui Minos al Cretei din perioada antica.

Etimologia sa a dezvaluit ca numele sau este un cuvant compus ce se traduce prin „taurul Minosului”, in Creta antica, acesta fiind cunoscut sub numele dat de parintele sau adoptiv, Asterion. Desi minotaurul reprezenta la origine o singura creatura, in secolul XX acest cuvant a inceput sa desemneze numele rasei creaturilor umanoide cu cap de taur ce au devenit populare in literatura fantastica.

Minotaur1

Legenda ce sta la baza aparitiei fiorosului specimen porneste de la regele Minos care de cand a ajuns pe tronul Cretei a fost nevoit sa lupte cu fratii sai pentru a conduce. Rugandu-se la Poseidon sa ii trimita un taur alb ca semn de favoritism al zeului fata de el, Minos dorea sa sacrifice taurul in onoarea lui Poseidon. Cand l-a vazut insa, regele a decis sa pastreze animalul pentru ca era foarte frumos, considerand ca Poseidon nu se va supara daca sacrifica unul din taurii sai obisnuiti pentru a-l onora. Afrodita insa s-a maniat la vederea acestui lucru si a facut-o pe sotia regelui sa se indragosteasca in disperare de taurul alb cretan.

Minotaurul a fost produsul imperecherii taurului alb cu regina care i-a cerut arhitectului Daedal sa ii confectioneze un costum de vaca din lemn in care aceasta a intrat pentru a copula cu taurul. Cat acesta a fost mic, regina l-a ingrijt ca pe copilul ei, insa monstruoasa creatura a devenit feroce pe masura ce a inaintat in varsta. Pentru ca „fiul sau vitreg” se hranea cu oameni pentru a supravietui, regele Minos a cerut sfatul oracolului din Delphi. Primind sfatul de a construi un labirint imens si a arunca minotaurul acolo, Minos l-a pus pe Daedal sa construiasca imensul labirint in Knossos, langa palatul regelui.

Acest mit este cel mai bine exprimat in Eroidele lui Ovidiu in care fiica Pasiphaei, regina Cretei, deplange soarta mamei sale care a fost sedusa de zeul taur. Figura mitologica a creaturii cu cap de taur si corp de om a fost prezenta intr-o multitudine de opere artistice ale perioadei clasice. Conform operei lui Sofocle, infatisarea zeului Achelous atunci cand o seducea pe Deianira era similara infatisarii descrise in scrierile antice ca apartinand minotaurului.

Din timpurile clasice si pana in epoca Renasterii, minotaurul era piesa centrala a multor imagini ale Labirintului. Cand Ovidiu a pomenit creatura mitica, nu a specificat care parte a sa era umana si care taurina, iar in epoca Medievala, imagina generica a minotaurului reprezenta un cap si un trunchi uman alaturate corpului unui taur, imagine ce semana mult cu un centaur.

Legenda lui Tezeu incepe odata cu versiunea lui Cattulus a nasterii creaturii mitice care a fost considerata o plaga adusa atenienilor din cauza uciderii lui Androgenos. Aegeus, regele atenienilor, trebuie sa isi ispaseasca pacatul trimiterii lui Androgenus la moarte in mainile taurului cretan prin trimiterea tinerilor si tinerelor spre a fi serviti minotaurului flamand. Tezeu s-a dus in timpul celui de-al treilea sacrificiu sa ucida creatura, spunandu-i tatalui sau ca daca panzele corabiei de intoarcere vor fi negre, acesta va fi murit, iar daca vor fi albe, Tezeu va fi reusit in incercarea sa. Ariadne si Fedra, fiicele lui Minos, se indragostesc de Tezeu si il ajuta pe acesta in incercarea sa de a ucide minotaurul, incercare care este reusita intr-un final. Desi Ariadne i-a daruit ghemul de ata folosit in intoarcerea prin labirint, Tezeu o alege pe Fedra sa ii fie sotie si la intoarcerea in Atena uita sa schimbe panzele corabiei, lasandu-le negre. Tatal sau se arunca in mare, iar Tezeu devine regele Atenei.

Creatura mitologica apare si in Infernul lui Dante in pasajul in care Dante si Virgil, insotitorul sau, sunt pe punctul de a ajunge in al Saptelea Cerc. Intre „barbatii de sange”, cei care au fost condamnati din cauza firii lor violente, se afla si minotaurul pe care Virgil il intarata prin mentionarea ducelui Atenei. Creatura este pacalita, iar Dante si Virgil ajung repede la centaurii care pazesc „raul de sange” Flegeton. Aceasta asociere neobisnuita a minotaurului cu centaurii este ilustrata pentru prima oara de catre William Blake, care creeaza imaginea unui centaur taurin.

Printre zeitatile si figurile mitologice ale altor civilizatii ale caror reprezentari grafice seamana cu cea a minotaurului se numara Ba’al (Orientul Mijlociu), Apis (zeitate egipteana) si Ushi-oni (monstru japonez din folclor). Pe langa referirile literare ale minotaurului intr-o multitudine de opere, acesta apare si in benzi desenate (in NEW-GEN personajul Mini calatoreste in timp si creeaza legenda minotaurului) sau jocuri (Dante’s Inferno).

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version