Misterul civilizatiei urbane stravechi din Orientul Mijlociu a fost elucidat! Dupa ani de cercetari, oamenii de stiinta si arheologii care au luat parte la sapaturile din Pakistan, Nepal si Bangladesh au ajuns la o concluzie. Conditiile meteo schimbatoare s-au dovedit a fi motivul pentru care civilizatia antica de acum 4000 de ani ar fi migrat.

Una din cele mai dezvoltate civilizatii din Est de acum 4000 de ani, Indus sau Harappan a constituit una dintre cele mai impunatoare societati urbane din lumea antica. Acest popor s-a aflat la apogeu in acelasi timp in  care in vest se aflau Mesopotamia si Egiptul Antic, populatia Harappan constituind la momentul respectiv 10% din intreaga populatie a globului. Desi reprezenta una din putinele civilizatii urbane din lume, in urma cu 3000 de ani, aceasta s-a prabusit, orasele sale fiind distruse, iar urmele populatiei pierzandu-se in tenebrele timpului.

Inca de acum 100 de ani, oamenii de siinta au inceput sa cerceteze misterul civilizatiei antice Harappan, ei descoperind cateva ruine ale acestei civilizatii pe malul raului Indus si al afluentilor acestuia. Dupa descoperirea unor ramasite, cercetarile s-au intetit, descoperind vestigii ce marturisesc existenta antica a unor asezari dezvoltate si orase sofisticate. In plus, au fost descoperite si legaturi de negot pe mare cu Mesopotamia, stabilirea unor rute comerciale si arte si mestesuguri inovatoare impreuna cu tehnologii ale constructiilor avansate pentru acea perioada.

Inca de la inceputul anilor 2000 a fost reconstituit un peisaj al campiei si raurilor pe langa care si-a dezvoltat aceasta civilizatie rutele de dezvoltare. Astfel, a fost mai usor a se afla cum au ajuns aceste populatii la pieire.

Fragment de vas utilizat de civilizatia Harappan, Foto: en.wikipedia.org
Fragment de vas utilizat de civilizatia Harappan, Foto: en.wikipedia.org

In vederea descoperirii misterului civilizatiei antice s-a profitat in primul rand de avansul tehnologic, fiind cercetate si analizate datele primite de la satelitii artificiali. Pe baza hartilor formate s-a putut stabili data la care aceasta civilizatie s-a aflat la apogeu. In urmatorii ani au fost realizate datari ale sedimentelor descoperite in sit-urile de pe coasta Marii Arabiei, din desertul Thar si din vaile fertile ale Punjabului, aflandu-se varsta si originea acestor sedimente, care a facilitat descoperirea modificarilor peisajului.

Citește și:  Plugusorul, unul dintre cele mai vechi traditii romanesti

In urma acestor analize s-a constatat ca civilizatia Harappan s-a format intr-un moment potrivit din punct de vedere meteorologic, caci in valea Indusului acum 4000 de ani actionau ploi musonice scazute in intensitate. Civilizatia s-a dezvoltat foarte bine in acea perioada, avand in vedere ca inainte, zona era imposibil de locuit din cauza precipitatiilor si inundatiilor periodice. Dupa ce ploile s-au linistit iar inundatiile nu au mai fost un pericol, in urma a ramas un sol extrem de fertil pe care primii din civilizatia Harappan l-au folosit spre a se extinde.

Timp de 2000 de ani, civilizatia care a prins radacini si s-a dezvoltat s-a bazat pe solul fertil si pe agricultura si roadele oferite de acesta. In timp insa, conditiile meteo s-au schimbat din nou iar ploile au devenit din ce in ce mai slabe si rare. Solul si-a pierdut din bogatie si s-a degradat, ducand la o scadere a recoltelor si prin prisma faptului ca musonii nu si-au mai pastrat periodicitatea. Cum schimbarile climatice au devenit mai puternice, agricultura s-a dovedit a fi neprofitabila, iar civilizatia Harappan s-a mutat catre est, lasand in urma ruinele unei culturi dezvoltate. Se gasesc si in prezent urme ale civilizatiei Harappan pe malul Gangelui, acolo unde au migrat indivizii acestei civilizatii antice acum 3000 de ani.

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.