Una dintre cele mai importante probleme ale lumii contemporane este pastrarea echilibrului natural de baza al mediului inconjurator. Fiecare element, fenomen sau proces al unei geosfere precum si interactiunea intre acestea trebuia sa se desfasoare intr-un context cat se poate de natural la fel ca in perioada din trecut. Relatiile dintre geosfere au avut o anumita evolutie in timp in special in atmosfera pamantului.
Astfel atmosfera initiala care era rezultatul acumularii substantelor provenite din interiorul Pamantului in urma eruptiilor vulcanice a ajuns sa se incalzeasca datorita efectului de sera primare care a influentat formarea hidrosferei initiale. Formarea vietii si evolutia acesteia a fost posibila datorita oceanului initial care i-a asigurat un mediu de viata. Elementele componente ale atmosferei (cu ponderea majoritara a O2) se datoreaza activitatii biosferei (plantele eliminand O2 in urma procesului de fotosinteza). Ulterior, datorita utilizarii intense a resurselor natural si poluarea mediului s-a ajuns la actiunea antroposferei asupra geosferelor naturale.
Echilibrul dintre geosfere sau in cadrul circuitelor de materie si energie in natura este modificat de catre actiunea antropica, printre cauzele naturale influentate antropic numarandu-se: eroziunea accelerata, care este cea mai expresiva forma a transformarii eroziunii de tip natural sub impactul presiunii antropice (defrisarile forestiere contribuie la modificarea circuitelor de materie si energie in urma carora se declanseaza eroziunea torentiala, alunecarile de teren sau alte fenomene); modificarea caracteristicilor suprafetei subiacente duce la schimbarea albedoului si astfel la modificarea bilantului radiativ pe anumite zone; amenajarile pot transforma circuitele naturale (amenajari hidroameliorative, hidroenergetice, pentru infrastructura industrial sau urbana); circuitul apei in natura si circuitele biogeochimice sunt influentate de modificarea unor elemente componente precum cantitatea unor elemente chimice, procesul de evaporare al apei sau scurgerea precipitatiilor.
Tot din cauza interventiei antropice o multime de animale sunt pe cale de disparitie, principala cauza fiind in acest caz utilizarea lor pentru obtinerea unor bunuri scumpe precum: piei (de crocodil), blanuri (de castor, de vizon) sau fildes de elefant.
Despaduririle provoaca reducerea productiei de biomasa si, indirect, scaderea cantitatii de oxigen produsa de suprafete impadurite, precum si cu efecte in eroziunea terenurilor favorizand producerea alunecarilor de teren. Unele animale au disparut deja de-a lungul timpului, iar altele se afla in pericol de extinctie, cele mai importante exemple fiind: bizonii, zimbrul, bourul, tarpanul, unele specii de elefanti, broastele testoase, focile. Degradarea solurilor se face datorita cantitatii de substante artificial incluse in circuitul lor sau prin degradarea terenurilor din zonele in care se afla aceste soluri.
Suprafata de sol utilizata in agricultura este de aproximativ 11% din suprafata de uscat a Terrei si este foarte greu de extins, aceasta fiind constanta in ultimele decenii datorita faptului ca extinderea suprafetelor utilizate in agricultura este compensate de iesirea din uz a altor suprafete care erau utilizate. Acest fenomen de compensatie este important in timp deoarece solul se formeaza foarte incet iar eroziunea lor se poate realiza intr-un timp foarte scurt din cauza accelerarii eroziunii de catre om, a defrisarii padurilor, a pasunatului excesiv, a folosirii substantelor chimice, si a saraturarii solurilor.
Un caz particular de degradare este eroziunea accelarata a reliefului in urma careia relieful este foarte rapid distrus, exemple al fenomenelor care provoaca accelerarea eroziunii fiind pluviodenudarea, ravenarea, torentialitatea sau alunecarile de teren. Insulele coraligene sunt printe cele mai expuse dezechilibrelor naturale, datorita poluarii oceanelor dezvoltarea atolilor de corali este periclitata, numarul atolilor scazand in timp cum este si cazul Marii Bariere de Corali sau a insulelor Maldive care sunt amenintate cu distrugerea.
De asemenea sunt amenintate si alte tipuri de peisaje naturale precum deltele Delta Gangelui si al afluentului sau Brahmaputra din cauza distrugerilor provocate de ciclonii tropicali, Delta Nilului din cauza retinerii aluviunilor fluviului la barajul de la Assuan), ghetarii continentali din cauza utilizarii rezervelor de apa dulce si a supraexploatarii turistice si a lacurilor din cauza poluarii (Marile Lacuri din America de Nord, Lacul Baikal din Rusia) sau din cauza ariditatii excesive (Marea Neagra, Marea Caspica, Lacul Aral).
