Una dintre cele mai mari opere ale cubismului este, fara doar si poate, Guernica, pictura lui Pablo Picasso, un raspuns la bombardamentelor de la Guernica, numai ca, tot aici, a fost ridicat si Monumentul inchinat pacii, poate cea mai graitoare dovada a faptului ca, desi asezarea a fost fara aparare in fata atacului ingrozitor al fortelor aeriene germane, pacea a cuprins, intr-un final, si orasul din provincia Vizcaya. Intr-un atac intentionat asupra unor civili neinarmati, oraselul Guernica a fost devastat aproape in totalitate de bombardierele germane, la ordinul generalului Franco.
Acest eveniment cu totul si cu totul nefericit a avut loc la 26 aprilie 1937, in timpul Razboiului Civil din Spania. Guernica era, asadar, sediul Parlamentului basc, ale carui drepturi fusesera deja recunoscute de guvernele spaniole succesive. Astfel, in cadrul unor ceremonii, ce se desfasurau sub Copacul din Guernica, ce era un stejar situat chiar in centrul orasului, Parlamentului basc, cu sediul la Guernica, aveau sa-i fie recunoscute drepturile. In anul 1876, regiunea basca a fost declarata parte a Spaniei si si-a pierdut dreptul la autoguvernare.
La inceputul secolului al XX-lea, miscarea separatista basca a devenit, in cele din urma, o cauza populara, deci comuna. In aparenta, insa, Luftwaffe a avut drept tinta orasul pentru nesemnificativa sa fabrica de arme, insa, in realitate, generalul Franco a vrut sa le demonstreze bascilor ca el este conducatorul si nimeni altul. Prin urmare, oraselul a fost distrus aproape in intregime din cauza dorintei generalului Franco de a demonstra ca de sub cuvantul lui nu trebuia sa iasa nicio institutie, niciun om aflat in structurile de conducere. In dupa-amiaza acelei zile fatidice de aprilie, o zi de targ foarte aglomerata, Luftwaffe a inceput sa lanseze bombe incendiare asupra a mii de case si magazine. In fapt, fusese aleasa aceasta zi tocmai datorita faptului ca oamenii se aflau in numar mare pe strazi. Si, dupa ce strazile si casele au fost cuprinse de flacari, cei care incercau sa scape fugind au fost omorati din inaltimi, mai precis de nazistii aflati in avioane. Masacrul a fost ingrozitor, peste doua mii de oameni pierzandu-si viata atunci intr-un mod tragic, si o parte din ei fiind mutilati.
Numai ca planul lui Franco de a distruge tot, mai ales Parlamentul care iesise de sub cuvantul sau, nu a fost dus la bun sfarsit, asa cum isi dorea acesta cu tot dinadinsul. Deci, biserica, cladirea Parlamentului si stejarul nu au fost distruse, ramand in picioare drept simboluri de nedaramat in fata oricarui atac. In prezent, orasul poate fi vizitat, indeosebi ca a fost reconstruit. Guernica din Spania cuprinde un monument inchinat pacii, ridicat de sculptorul Basc Eduardo Chillida. Totodata, lucrarile de amenajare a Muzeului Pacii din Guernica au inceput in anul 1998, institutia deschizandu-si larg portile publicului in anul 2003. Pentru acest muzeu s-a ales una dintre cladirile nou construite.
Mai mult decat atat, asa cum este precizat si la inceput, celebrul artist spaniol Pablo Picasso a imortalizat suferinta si tragedia prin care acest oras a trecut, printr-o pictura murala intitulata simplu Guernica (1937). Aceasta opera de arta, cu adevarat remarcabila, a facut un binemeritat tur al Europei si al Americii de Nord, iar taxa de intrare in expozitie a fost introdusa intr-un fond destinat acelora care erau refugiati spanioli, in urma terorii ce a stat asupra Spaniei atata vreme.
Pictata parca pe un intreg perete, Guernica a ramas vreme de cativa ani intr-o galerie de arta din New York, deoarece Picasso a cerut expres ca opera sa sa nu fie expusa in Spania decat dupa dictaturia lui Franco va disparea din Spania. Astfel, opera Guernica revenit in Spania in 1981, simbolizand suferinta locuitorilor micului oras, la fel ca si monumentul inchinat pacii. Aceast monument, dupa cum s-a si spus, nu va opri niciun razboi, caci ostilitatile vor continua la nesfarsit. De fapt, acelasi lucru l-a gandit atat Picasso, cat si sculptorul Basc Eduardo Chilliada, cel care a gandit acest Monument inchinat pacii din Guernica.