Reprezintă cea mai veche şi cea mai mare moschee din Africa de Sud, fiind situată în oraşul Durban, din provincia KwaZulu Natal. În traducere, moscheea Juma înseamnă moscheea Congregaţiei.
Este o construcţie absolut splendidă ce domină centrul oraşului Durban. Se află pe strada Grey, din cartierul indian al localităţii.
Moscheea Juma a fost prima moschee construită pe teritoriul Africii de Sud şi în spatele ei se află un trecut dificil al celor pentru care a fost clădită – indienii.
Aceştia au fost aduşi în Africa de Sud în decursul secolului al XIX-lea, în postura de sclavi ai britanicilor din acest colţ de lume. Indienii munceau pe plantaţiile de sfeclă de zahăr ale englezilor, iar comunitatea lor era atât de numeroasă, încât astăzi, oraşul Durban este considerat a fi capitala spirituală a acestei comunităţi pe teritoriul sud african.
În 1881, un indian pe nume Aboobaker Amod Jhaveri se distinge ca fiind primul indian liber. Înzestrat cu capacităţi intelectuale extraordinare, cu diplome şi cu avere, el decide să se dedice comunităţii din care făcea parte. Aşa că începe o serie de negocieri cu Kevin Moonsamy pentru a cumpăra de la el o parcelă de pământ, reprezentând viitoarea stradă Grey. În urma discuţiilor, Aboobaker Amod Jhaveri devine proprietarul respectivei parcele contra sumei de 150 lire sterline.
Pe parcela respectivă se afla deja o mică moschee, sub forma unei construcţii din mortar şi care deservea comunitatea indienilor ca lăcaş religios. În realitate, ea îndeplinea această funcţie fără a fi cu adevărat o moschee. Fusese construită ca şi loc de rugăciune pentru musulmani, dar nu avea forma şi structura unei moschei în adevăratul sens al cuvântului. Putea adăposti circa 50 de oameni. Nu era condusă de preoţi şi nu reprezenta nicidecum un loc de desfăşurare a unor ceremonii religioase tipice, precum căsătoria. Din punct de vedere religios, congregaţia nu dispunea de preoţi adevăraţi, fiind condusă de Aboobake Amod Jhaveri şi un alt om de afaceri, Hajee Mohamed. Uneori, micul lăcaş de rugăciune găzduia întâlniri în cadrul cărora se dezbăteau problemele de ordin politic sau administrativ ale comunităţii.
Aşa stând lucrurile, în 1884 construcţia cea mică a fost dărâmată, pentru a face loc unei adevărate moschei. Indienii din oraşul Durban erau deja din ce în ce mai mulţi şi se impunea un edificiu religios mult mai încăpător. S-a pus problema lărgirii construcţiei deja existente, dar până la urmă s-a decis demolarea ei.
Noua moschee a fost ridicată relativ repede, într-un singur an de zile. A fost numită moscheea de pe strada Grey, până în 1916, când a luat oficial denumirea de moscheea Juma.
Din lipsă de fonduri, noul edificiu religios nu prea întrunea toate calităţile arhitecturale ale unei moschei. Nu era prevăzută cu minarete, (acel turn de la înălţimea căruia preoţii cheamă pe musulmani la rugăciune) şi nici nu avea acoperiş în formă de dom. Totuşi, putea adăposti până la 200 de persoane, aşa că, cel puţin din acest punct de vedere, Juma a fost clasificată ca moschee şi pusă în slujba spirituală a comunităţii indienilor din oraşul Durban. Zilnic, se ţineau aici cinci slujbe de rugăciune obligatorii – la răsăritul soarelui, la mijlocul zilei, după amiază, la apusul soarelui şi seara târziu.
Moscheea Juma a fost amenajată cu toate facilităţile necesare, băi şi toalete, iar comitetul de administraţie a desemnat şi un lider al preoţilor – imam.
Moscheea Juma a început să oficieze şi căsătorii. Devenise clar că este vorba despre o moschee adevărată, în ciuda neajunsurilor legate de aspectul ei arhitectural. Totuşi, Aboobaker Amod Jhaveri s-a ocupat constant cu strângerea de fonduri pentru moschee. Din păcate, în 1887, el a întreprins o călătorie de afaceri în India unde s-a îmbolnăvit de holeră şi a murit. Vestea a surprins şi îndurerat întreaga comunitate a oraşului Durban, atât populaţia albă cât şi cea de culoare regretându-l nespus de mult. Imediat după moartea lui, s-a dovedit că Aboobaker Amod Jhaveri era principalul investitor al edificiului religios, astfel că, în următoarea perioadă, lucrările de amenajare şi dezvoltare a moscheii Juma au început să stagneze.
Însă în perioada anilor 1889 şi 1890, asociatul lui Amod Jhaveri, Hajee Mohamed, a cumpărat încă două parcele de pământ aflate în vecinătatea edificiului religios. În tot acest timp, comunitatea indienilor continua să se dezvolte, iar moscheea Juma a devenit neîncăpătoare până în 1900. Astfel că în 1903 s-a decis mărirea ei, conform unor planuri ce prevedeau extinderea interiorului astfel încât să poată primi circa 400 de credincioşi deodată. Cu această ocazie, deasupra intrării în moscheea Juma s-a înălţat un minaret impunător care dăinuie şi astăzi. Urmărindu-se ca moscheea să capete un aer arhitectural islamic tot mai accentuat, în 1905 s-a construit şi cel de-al doilea minaret. În acest fel, Juma a luat cu adevărat aspectul unei moschei tradiţionale. La acea dată, se număra printre cele mai înalte clădiri din oraşul Durban, putând fi văzută de la distanţă.
În jurul ei, au fost amenajate numeroase magazine, ale căror câştiguri comerciale urmau să sprijine financiar moscheea Juma. În 1916, s-au pus bazele primei constituţii în ce priveşte această moschee şi a fost ales şi un consiliu administrativ care să se ocupe în mod oficial de administrarea ei. Moscheea şi-a schimbat şi numele: din moscheea de pe strada Grey în moscheea Juma.
În 1927, a început o nouă etapă de lărgire a edificiului. Au fost dărâmate câteva dintre magazinele care o împrejmuiau, dar şi minaretul adăugat în 1905. În locul său, a fost clădit un nou minaret, în 1928.
În 1943, moscheea Juma trece iarăşi printr-o perioadă de modificări. Cu excepţia minaretului de la intrare, moscheea a fost refăcută în totalitate, urmărindu-se mărirea spaţiului din interior. Aspectul ei de astăzi este cel realizat în acel an. Aici încap circa 6000 de credincioşi, de-a lungul unei suprafeţe de 975 metri pătraţi.
În prezent, moscheea Juma dispune de două minarete şi o faţadă tencuită. Arhitectura este o combinaţie plăcută de stil colonial sud african şi stil indian Mughual. La exterior, este marcată de numeroase arcade ce adăpostesc un bazar, câteva magazine şi mai multe restaurante pentru susţinerea financiară a edificiului. Baia publică prevăzută aici constă într-o încăpere spaţioasă unde atenţia este atrasă de o fântână de marmură, aşezată chiar în centru. În jurul ei există circa 40 de locuri, cioplite şi ele tot în marmură. Fiecare loc este prevăzut cu robinet pentru apă caldă şi robinet pentru apă rece.
La primul etaj, moscheea Juma dispune şi de o a doua baie publică, unde încap 30 de persoane.
Un alt fapt interesant: administratorii acestui edificiu religios au reuşit să convingă autorităţile oraşului Durban ca în fiecare zi de vineri, strada din spatele moscheii, Queen Street, să fie închisă, pentru a putea deveni un enorm loc de parcare. Turiştii care vin într-o zi de vineri la moscheea Juma nu au de ce să îşi facă probleme legate de locul în care vor lăsa maşina. Este singura moschee din lume care a reuşit să închidă săptămânal o stradă întreagă, de dragul celor veniţi la slujbe. Poate fi vizitată zilnic, iar un ghid turistic este gata oricând să îşi ofere serviciile vizitatorilor veniţi din toate colţurile lumii.
