Munţii Retezat se află în Carpaţii Meridionali, între depresiunile Petroşani şi Haţeg, delimitaţi şi de două râuri, Jiul de Vest şi Râul Mare. Masivul cuprinde Retezatul Mare, format din roci cristaline şi Retezatul Mic, cu relief mai dezvoltat şi mase de calcare.

Parcul Naţional Retezat (înfiinţat în anul 1935 din iniţiativa profesorului Alexandru Borza , era cunoscut sub denumirea Rezervaţia Naturală Retezat), ulterior în anul 1079, a căpătat denumirea actuală.

Parcul Naţional Retezat cuprinde întreaga porţiune centrală (alpină şi subalpină) a Munţilor Retezat, în suprafaţa totală de 54 400 ha, dintre care 1800 ha o formează Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele (în care este interzis complet păstoritul, vânătoarea, pescuitul şi exploatarea forestieră).

Parcul Naţional Retezat, situat în partea sud-vest a judeţului Hunedoara, are altitudini cuprinse între 800 m şi 2509 m. El păstrează intact flora, fauna, cât şi întregul mediu în care acestea vieţuiesc (munţi, păduri, râuri, lacuri, peşteri) şi are însemnate mărturii ale glaciaţiunii cuaternare (morene, căldări glaciare, lacuri etc).

Varful Peleaga
Varful Peleaga

Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele adăposteşte căldările uriaşe dintre Vârful Retezat (2482 m), Vârful Şesele Mari (2295 m), Vârful Şesele Mici (2278 m), în care se află frumoasele lacuri glaciare Gemenele şi Tăul Negru (suprafaţa 5 ha). Întreaga regiune muntoasă a Retezatului întrece, în înălţime, Munţii Făgăraşului, având peste 40 de vârfuri ce trec de 2200 m (nivelul mediu alpin în Retezat este 2350 m, iar în Făgăraş de 2300 m).

Vârfurile mai importante sunt: Peleaga (2511 m), Retezat (2482 m), Păpuşa Mare (2508 m), Păpuşa Mică (2376 m), Bucura (2433 m), Zănoaga (1973 m), Galeșu (1950 m), Tăul Negru (2014 m), Gura Zlata (784 m).

Un râu important din Munţii RetezatRâul Mare (de peste 50 km, pe partea nord-vestică) s-a format din întâlnirea a două râuri: Lăpușnicul Mare şi Râul Şes; importante sunt şi cele două Jiuri (de Vest şi de Est), apoi Râul Alb şi Râul Barbat (afluenţi ai Streiului).

Munţii Retezat au o vegetaţie ce se dezvoltă în funcţie de altitudine, relief, climă, sol etc. La altitudini cuprinse între 1750 m şi 2000 m, sunt pădurile înalte, cu pajişti alpine şi crânguri de jnepeni.

Pădurile de răşinoase (conifere): zâmbru, molid, brad, întâlnite mai rar. Mai jos, zona (300 m şi 800 m alt.) se remarcă prin pădurile mixte (cu o varietate de specii de arbori): nucul, stejarul, gorunul, plopul, teiul, mojdreanul, mărul pădureţ, cireşul, cornul, salcia şi scoruşul .

Pădurile de foioase ce cuprind întinderi mari de teren: mesteacănul, arinul, fagul, carpenul, arţarul, alunul, paltinul, frasinul. Mulţi arbuşti, printre care: păducelul, voniceriul, coacăzul de munte, socul, caprifoiul, sângerul, agrişul, coacăzul de munte, trandafirul de pădure, liliacul, tulichina, cununiţa.

Flora pitică din Munţii Retezat cuprinde: speciile înrudite cu vulturica, măturelele, firuţa, garofiţa, bărbuşoara, flămânzica, vârtejul pământului, trifoiul, murii şi zmeurii şi alte plante (fiind cunoscute aproximativ 320 specii şi subspecii).

În masivele calcaroase din Retezatul Mic, se găsesc albumiţa sau floarea de colţ (Leontopodium alpinum) şi altele, a căror origine se trage din Munţii Balcani sau Caucaz.

Păstrăvul se găseşte, din abundenţă, în râurile şi unele lacuri din Retezat (Bucura, Zănoaga, Galeş, Gemenele), alături de diferite alte crustacee. Pădurile sunt populate cu urşi bruni, mistreţi, râşi, căprioare, pisici sălbatice, capre negre, specii de carnivore mici, 8 specii de mustelide şi două specii de vipere (Vipera berus şi Vipera ammodytes) – alcătuind o faună diversă.

Parcul Naţional Retezat este presărat cu peste 80 de lacuri glaciare (cel mai adânc este Lacul Zănoaga 29 m), cu suprafeţe diferite chiar şi peste 5 ha (Tăul Negru) sau Bucura (cel mai întins 11 ha). Drumul de la Cabana Pietrele, spre Vârful Retezat (prin frumoasa Vale a Stânişoarei), duce spre Lacul Stânişoara (la poalele Vârfului Bucura).

Vârful Tăul Ştirbului domină Valea Zlatuia cu pădurile seculare şi Tăul Gemenii, aşezat sub creste de munte uriaşe, vestit prin frumuseţea lui. De pe Vârful Zănoaga (1973 m), se zăresc străluciri albastre şi verzi ale taurilor (din platoul Rades): Tăul Spurcat (1910 m) şi Tăul Zanoguța (1800 m).

Lacul Bucura
Lacul Bucura

Lacul Bucura, situat la poalele masivului Peleaga, are o suprafaţă de 11 ha şi o adâncime de 16,5 m, iar în luna iulie, pe povârnişul din stânga, creşte un covor de gențiene albastre. Pe ţărmul lacului Bucura, este o scobitură în piatră, numită „Steiul de Piatră” (1940 m) – un bun loc pentru adăpost, amenajat de ciobani.

Uriaşa căldare a Bucurei cuprinde şi alte lacuri la diferite altitudini: Tăul Agăţat (2208 m, format din apa izvoarelor subterane), Florica (2080 m, cu mici ochiuri de apă), Viorica (2070 m), Ana (1979 m), Lia (1910 m). Lacurile Florica şi Viorica sunt înconjurate de munţii Judele şi Sântămăria (Vârful din Mijloc). Un prag înalt face ca Pârâul Viorica să cadă în mici cascade până spre Lacul Ana.

De la Cabana Pietrele, la Tăul Galeşului (1990 m alt.), ocolind culmile Pietrele (1445 m) şi Valea Rea (1490 m), se întinde Valea Galeşului, formată şi ea din trepte glaciare.

Şaua Peleaga–Păpușa din Munţii Retezat este dominată de vârfurile cu acelaşi nume: Peleaga, Păpuşa Mare, Păpuşa Mică. De aici, se zăreşte depresiunea Țara Hațegului. La stânga şeii, Peleaga-Păpușa se întinde o vale sălbatică numită Valea Rea (înţesată cu jnepeni) şi tauri strălucind: Tăul din Brazi (ascuns în pădure).

 

De la Vârful Galeșu (1990 m) până la Vârful Mare (2458 m), pe coama către cele două vârfuri Păpuşa Mare şi Păpuşa Mică, se zăresc câteva lacuri la fel de pitoreşti precum celelalte: Tăul Ţapului (2130 m alt., lac glaciar în formă de copită, cu o insuliţă), Tăul Adânc (sau Tăul Păpuşii), Tăul Custurii (2457 m alt., un plai ciobănesc), Tăul Ciumfului (2338 m alt.).

Flora şi vegetaţia din Munţii Retezat au făcut obiectul numeroaselor cercetări de-a lungul timpului, întreprinse de profesori, botanişti de la Universitatea şi Grădina Botanică din Cluj: Al. Borza, St. Csuros, E.I.Nyarady.

Munții Retezat sunt cunoscuți pentru varietatea lor geologică, cu Retezatul Mare dominat de roci cristaline și Retezatul Mic, unde relieful calcaros creează forme spectaculoase și abrupte. Această diversitate conferă zonei un caracter aparte, cu peisaje care variază dramatic în câțiva kilometri.

Biodiversitatea Munților Retezat este remarcabilă, regiunea fiind protejată sub forma Parcului Național Retezat. Aici se găsesc peste 80 de lacuri glaciare, inclusiv Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România, care atrage anual mii de vizitatori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.