Vidra uriasa (Pteroneura brasiliensis) este cea mai mare mustelida care traieste in raurile cu apa dulce, bogate in peste, din nordul si centrul Americii de Sud. Prefera fluxurile de ape limpezi, cu funduri stancoase si nisipoase, situate in apropierea padurilor tropicale de ses. Astfel apare in Guiana, Venezuela, Columbia, Paraguay, Brazilia, Peru si Bolivia.
Această specie uimitoare trăiește în apele dulci ale bazinului Amazonului, unde își petrece majoritatea timpului vânând pești și alte animale acvatice.
Descrierea fizică și adaptările la mediul acvatic
Are capul mare si rotund, putin turtit pe partea posterioara, botul scurt si bont, cu buze galbui, ochii mari cu irisul de culoare neagra, urechile rotunde si mici, pe buza superioara are mai multe perechi de mustati lungi si groase, de culoare deschisa. Corpul este lung si ingust, gatul este lung si robust, iar coada este musculoasa, groasa, aplatizata in cea mai mare parte, lunga de 45-65 cm.
Femelele prezinta patru mameloane pe abdomen, iar glandele anale sunt la ambele sexe situate sub coada. Adultii pot avea lungimea corpului de 1-1,4 m, iar greutatea de 22-32 kg. Intotdeauna femela este mai mica decat masculul. Au corpul acoperit cu blana scurta si densa, cu o textura catifelata, de culoare maronie, sau neagra-maronie cand sunt ude.
Pe anumite portiuni ale corpului – piept, gat si barbie – prezinta marcaje de culoare alba-galbuie sau crem. Prin aceste pete de culoare deschisa, exemplarele se diferentiaza intre ele. Membrele sunt mari, terminate cu labe puternice, palmate, fiecare cu cinci degete mari, prevazute cu gheare.
Comportament social și modul de vânătoare
Vidra uriasa este o mustelida diurna care isi petrece prima parte a zilei pentru a-si cauta hrana, iar a doua parte pentru a se odihni. Ca animal acvatic inoata foarte bine cu toate cele patru membre, face scufundari la 3 m adancime si rezista mai mult de un minut sub apa.
Pe uscat se deplaseaza mai incet, iar mersul ei este stangaci. Vidrele uriase traiesc in grupuri de 5-10 indivizi, vaneaza impreuna, inoata sub apa si ies din cand in cand la suprafata ca sa respire. Hrana lor consta din peste, crabi de apa dulce, reptile, moluste, amfibieni, uneori pasari, oua si mici mamifere.
Uneori ataca si animale mai mari – broaste testoase, serpi anaconda, pesti de 10-40 cm. Isi cauta prada in apele de adancimi mai mici, unde pestii sunt mai vulnerabili. Obisnuieste sa prinda prada in gura, iese cu ea din apa, apoi stand pe mal, o tine cu membrele anterioare si o mananca in liniste. Un exemplar adult poate consuma pana la 4 kg de peste zilnic.
In mediul lor natural uneori pot fi observate grupuri de vidre care vaneaza si inoata impreuna, sau stau pe malul apei una langa alta. Intre mascul si femela se creeaza o legatura foarte stransa, in vizuina pe care si-o construiesc in malul apei ei dorm in aceeasi camera, iar cand se nasc puii au grija de ei cu randul.
Comunicarea intre vidre se face prin sunete, care difera atat prin intensitate cat si prin durata. Uneori emit sunete de alarma cand sunt in pericol, urla cand observa in apropiere vidre ce apartin altui grup, mormaie, scot sunete mai slabe cand comunica cu puii si gem cand se afla in dificultate, cand simt durere sau sufera de foame. Puii emit niste scartaieturi, iar femela-mama toarce ca sa le raspunda.
Reproducerea și creșterea puilor
La aceasta specie, femela dupa o perioada de gestatie de aproximativ 70 de zile face 1-2 pui pe an. Imperecherea intre mascul si femela are loc in apa. La nastere puiul are lungimea de 30 cm si cantareste 200 g. Este tinut in vizuina si alaptat de mama, iar dupa 3 saptamani el incepe sa invete sa inoate. Desi sunt inca orbi puii intra in apa pentru a inota si abia dupa o luna deschid ochii.
Dupa 3-4 luni consuma hrana solida adusa de parinti, apoi la scurt timp invata sa prinda peste singuri. Sunt intarcati dupa 9 luni, iar dupa 10 luni au deja greutatea unui exemplar adult. Dupa inca doi ani, ei ajung la maturitatea sexuala si parasesc grupul. Speranta de viata la vidra urisa este de aproximativ 12 ani in captivitate si mai mica in mediul ei natural.
Vidra uriasa face parte din ordinul Carnivora, familia Mustelidae si este o specie pe cale de disparitie.
Conservarea vidrei uriașe și provocările sale
Vidra uriașă este o specie considerată vulnerabilă, fiind inclusă pe Lista Roșie a IUCN. Principalele amenințări la adresa acestei specii sunt pierderea habitatului din cauza defrișărilor și poluării apelor, precum și vânătoarea pentru blana sa valoroasă. În plus, creșterea activităților miniere în Amazon a dus la contaminarea râurilor cu mercur, afectând sănătatea vidrelor și a prăzii lor.
Programele de conservare din Brazilia, Peru și alte țări din America de Sud încearcă să protejeze aceste animale prin crearea de arii protejate și educarea comunităților locale despre importanța protejării ecosistemului fluvial. Cu toate acestea, eforturile de conservare trebuie intensificate pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a vidrei uriașe.
Video – Vidra uriasa (Pteroneura brasiliensis):
