Hermelina (Mustela erminea) este un mamifer carnivor putin mai mare decat nevastuica-comuna care traieste in America de Nord, Groenlanda, Europa si pana in estul si nordul Asiei. Prefera zonele umede, inundabile, marginile padurilor cu multe tufisuri, vaile raurilor, zavoaiele padurilor de mesteacan, maluri de ape statatoare. Uneori poate fi gasita si la marginea satelor, in gradini si pajisti uscate.
Un element important caracteristic acestei specii este blana de culoare neagra din varful cozii care isi mentine coloritul in toate anotimpurile, iarna avand aspectul mai stufos ca vara. In rest blana isi schimba nuantele in functie de sezon, iarna este mai groasa, cu parul scurt, iar densitatea ei este de doua ori mai mare comparativ cu perioada lunilor calde.
Coloritul in lunile de iarna este complet alb sau usor galbui-deschis pe spate. Vara blana se prezinta in doua culori: maronie-roscata pe partea dorsala a corpului, pe cap si zonele laterale, si respectiv alba pe partea ventrala, gat, buza inferioara si partea din spate a picioarelor.
Femela este intotdeauna putin mai mica decat masculul, iar coloritul blanii este asemanator. Lungimea corpului la mascul este de 19-32 cm si greutatea de 111-250 g, iar la femela lungimea variaza intre 17-27 cm si greutatea intre 52-180 g. Coada are o lungime medie de 9-12 cm comparativ cu marimea corpului si este mai scurta la femela decat la mascul cu cca. 1-2 cm. Capul este mic si scurt, botul rotunjit prevazut cu vibrize lungi, de culoare alba, urechile sunt triunghiulare, cu marginile rotunjite, lungi de 1,4-2,4 cm, iar ochii sunt mici si rotunzi, ca doua margele negre.
Cele doua maxilare sunt inzestrate cu dinti de prada rezistenti si ascutiti, canini excelent de bine dezvoltati. Membrele posterioare sunt mai robuste decat cele anterioare si au intre degete membrane conjunctive. Toate se termina cu degete prevazute cu gheare foarte ascutite.
Aceste animale traiesc in perechi, formeaza familii si au un stil de viata bine stabilit si discret. Isi aleg un teritoriu destul de mare care poate varia intre 10-20 ha, in functie de disponibilitatea hranei. Masculul este mult mai activ decat femela, parcurge in fiecare zi intre 3-7 km in cautarea hranei.
In anii cand hrana este putina hermelina realizeaza migratii sezonire in anumite zone in habitatul ei preferat. Este agila si agresiva, capabila sa ucida prazi mai mari decat ea, de cele mai multe ori vaneaza sobolani, soareci de camp, veverite, iepuri de vizuina si alte rozatoare si pasari mici.
Are talentul de a se catara cu usurinta in copaci, de a prinde prada rapid, muscand-o in zona gatului si de a o manca imediat cu lacomie. Isi face cuibul in scorburile mari ale copacilor seculari, in capitele de fan, in crapaturile stancilor, in vizuinile construite langa radacinile arborilor sau in cele parasite de alte animale. La fel ca si alte mustelide isi captuseste cuibul cu muschi si fire de iarba uscate. Principalii dusmani ai hermelinei sunt vulpile si pasarile de prada – bufnita, vulturul, uliul.
Perioada in care masculii sunt activi sexual tine din luna februarie pana in septembrie, timp in care femelele care sunt in calduri pot fi fertilizate. Perioada de gestatie dureaza 11 luni, dupa care fiecare femela naste doi pana la sase pui. Acestia cantaresc la nastere in jur de 1-2,6 g si cresc foarte greu. Exemplarele adulte ajung la maturitatea sexuala la un an de la nastere. Speranta de supravietuire a hermelinei in mediul ei natural este de 7-11 ani.
Hermelina face parte din ordinul Carnivora, familia Mustelidae si este cunoscuta si sub numele de hermina. Este vanata de oameni, in special pentru blana sa foarte frumoasa.
Video – Hermelina (Mustela erminea):
%20este%20un%20mamifer%20carnivor%20putin%20mai%20mare%20decat%20nevastuica-comuna%20care%20traieste%20in%20America%20de%20Nord,%20Groenlanda,%20Europa%20si%20pana%20in%20estul%20si%20nordul%20Asiei.){kind=link}