Muzeul Anglo – Boer din Bloemfontein este un muzeu unic în întreaga Africă de Sud, întrucât spune în mod complet povestea detaliată a celor două războaie ale burilor, războaie care au marcat dramatic istoria locală, prinzând la mijloc o mare parte a populaţiei sud africane.
Războaiele burilor s-au desfăşurat între 1899 şi 1902, între Imperiul Britanic şi olandezii stabiliţi în Africa de Sud, având ca motiv de dispută cele două republici boere, create de olandezi cu sute de ani în urmă, deodată cu debarcarea la Capul Bunei Speranţe.
Luptele au fost din cale afară de sângeroase şi, în mod direct sau indirect, deseori au avut repercusiuni asupra populaţiei africane băştinaşe. Femeile şi copiii s-au numărat printre victimele nevinovate ale luptelor, căzând pradă răzbunărilor militare. În 1910, războaiele burilor au ajuns la final, marcând o categorică victorie britanică.
Deşi pe teritoriul Africii de Sud există numeroase muzee dedicate acestor războaie, cel din Bloemfontein este singurul care spune integral povestea conflictului anglo-boer, de la începutul şi până la finalul său, acoperind toate aspectele acestui moment istoric regretabil.
Pe lângă colecţiile, exponatele şi dioramele adăpostite în muzeul Anglo – Boer din Bloemfontein, vizitatorii au ocazia de a înţelege circumstanţele şi contextul în care a avut loc regretatul război.
Personalul muzeului a reuşit să adune sute de obiecte şi artefacte datând de pe vremea războaielor burilor, tablouri înfăţişând scene de luptă, sculpturi în bronz ale unor personalităţi din timpul războaielor şi statui ce surprind momentele cheie ale conflictului armat. În cadrul galeriilor denumite după generalul Louis Botha, vizitatorii pot admira câteva elemente de îmbrăcăminte militară, mai multe arme de luptă şi numeroase fotografii realizate în timpul războaielor burilor.
Seria evenimentelor este redată cronologic, de la început şi până la final, asigurând o panoramă asupra aspectelor tragice care au dat o notorietate deosebită războaielor burilor. Spre exemplu, asupra lagărelor de concentrare sau taberelor cu prizonieri.
Lagărele de concentrare erau pline cu femei şi copii, iar proasta lor administrare, cât şi cruzimea celor însărcinaţi cu paza acestora au culminat cu uciderea marii majorităţi a prizonierilor. Condiţiile de trai în aceste lagăre erau înfiorătoare, fără să se ţină cont de vulnerabilitatea prizonierilor. Până la finalul războaielor burilor, aici îşi pierduseră viaţa peste 26.000 de africani. În memoria femeilor ucise în lagărele de concentrare, muzeul este prevăzut cu un monument numit Women’s Memorial, o structură enormă, a cărei sculptură a fost realizată de Anton van Wouw.
În cadrul muzeului sunt reconstituite parţial aceste lagăre de concentrare, astfel că vizitatorii pot vedea cu ochii lor detalii ale ororilor petrecute cu peste o sută de ani în urmă. Este vorba despre încăperile denumite galeriile Beyers. Personalul muzeului organizează periodic ceremonii comemorative dedicate femeilor şi copiilor decedaţi atât de tragic în timpul războaielor burilor.
Muzeul Anglo – Boer încearcă să redea fidel atmosfera războaielor, astfel că, în cadrul galeriilor Kestell, vizitatorii pot face cunoştinţă directă cu câteva personaje cheie, din timpul conflictului, sculptate cu mare măiestrie: Emily Hobhouse, cea care a alertat opinia publică din Marea Britanie asupra tratamentului inuman la care erau supuse femeile sud africane din lagărele de concentrare, ori Mahatma Ghandi, secretarul Congresului Indian care a reuşit să motiveze numeroşi voluntari indieni în lupta contra armatei britanice.
Un exponat foarte interesant constă într-o colecţie ceramică ce ilustrează în mod inedit anumite momente ale bătăliilor şi câteva personalităţi ale războaielor. Colecţia datează din anul 1900, fiind descoperită întâmplător, abia în 1969, în timpul demolării unui cinema din Olanda.
Muzeul Anglo – Boer din Bloemfontein adăposteşte şi o galerie dedicată modului de viaţă al burilor, atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război. Galeria respectivă poartă numele generalului De La Rey şi conţine şi exponate din timpul rebeliunii de la 1914, când republicanii africani au încercat să îşi recucerească privilegiile politice şi independenţa pierdute la finalul războaielor burilor.
Preşedintele uneia dintre republicile bure, Paul Kruger, se bucură de o întreagă galerie dedicată memoriei sale. Sunt expuse câteva elemente de îmbrăcăminte, foarte multe fotografii şi obiecte de uz casnic sau personal.
O altă personalitate marcantă sud africană, Sol Plaatje, şi-a trecut numele pe una din galeriile muzeului Anglo – Boer din Bloemfontein. Este vorba despre o personalitate culturală extraordinară, un jurnalist, scriitor şi om politic ale cărui articole, fotografii şi discursuri politice sunt expuse la scară enormă pe pereţii muzeului.
Ca si facilităţi, muzeul Anglo – Boer din Bloemfontein pune la dispoziţia vizitatorilor o sală de lectură pentru materialele depozitate în biblioteca muzeului, o sală auditorium cu o capacitate de primire a 90 de persoane, o cafenea cochetă unde se pot servie mâncăruri foarte uşoare şi sucuri răcoritoare şi un centru educaţional destinat copiilor. În cadrul acestui centru, cei mici sunt ajutaţi să-şi descopere şi asume trecutul naţional. Toate informaţiile referitoare la războaiele burilor le sunt puse la dispoziţie într-o manieră interesantă, dinamică şi, mai ales, pe înţelesul minorilor. Există o impresionantă bază de date online pe care cei mici o pot accesa pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele istorice. Se organizează aici numeroase proiecte educative care presupun implicarea activă a elevilor.
Per ansamblu, un tur complet al muzeului se poate desfăşura în circa două sau trei ceasuri. Muzeul este deschis publicului în zilele săptămânii, de la 08.00 la 16.30 şi percepe o mică taxă de vizitare.
La muzeul Anglo – Boer se ajunge relativ uşor, fie cu maşina, fie cu avionul, oraşul Bloemfontein aflându-se la circa 400 de km de Johannesburg. Există şi curse speciale de autobuz având ca destinaţie muzeul Anglo – Boer, dar există şi trenuri care fac legătura între Johannesburg şi Bloemfontein.
Posibilităţile de cazare sunt nelimitate în jurul muzeului Anglo – Boer, adresându-se tuturor categoriilor de turişti, cu dare de mână sau strânşi la buzunar.