Muzeul Apartheidului: Obiective turistice Africa de Sud – Johannesburg

Reprezintă un obiectiv turistic simbolic al Africii de Sud. Din cauza poveştii sângeroase pe care o spune, muzeul Apartheidului nu primeşte sub nicio formă vizitatori însoţiţi de copii sub 11 ani. Cei mici pot fi lăsaţi vizavi, în parcul Gold Reef City, unde se pot distra în timp ce adulţii fac o incursiune emoţionantă în trecutul recent al Africii de Sud.

Muzeul Apartheidului a fost inaugurat în anul 2001, în urma unei licitaţii publice. Guvernul sud-african a decis, începând cu anul 1995, că fiecare companie care doreşte să deschidă un cazinou trebuie să dovedească, mai întâi, în ce fel şi prin ce mijloace va reuşi să atragă turişti şi să creeze oportunităţi de muncă. Consorţiul Akani eGoli a răspuns acestei întrebări într-un mod ingenios: avea să construiască un cazinou în cadrul unui complex care să conţină şi un centru cultural deosebit. Acel centru urma să se numească Freedom Park. La origine, acesta avea să devină faimosul muzeu Apartheid de astăzi.

Construirea muzeului a căzut în sarcina consorţiului Akani eGoli care a trebuit să susţină financiar absolut întreg proiectul. Totuşi, muzeul Apartheidului se află sub incidenţa unei legi care îl defineşte ca şi organizaţie non profit, astfel că acest centru cultural se întreţine în prezent cu ajutorul donaţiilor, contribuţiilor şi sponsorizărilor.

Este singurul muzeu care se ocupă cu istoria recentă a Africii de Sud. Tema lui se învârte în jurul nedreptăţilor, umilinţei şi abuzurilor la care populaţia sud africană de culoare a fost supusă în perioada anilor 1948 – 1994, sub regimul politic apartheid. Expoziţiile sunt extrem de sugestive şi prezintă suferinţa victimelor într-o manieră dură, fără a menaja emoţiile turiştilor.

Clădirea a fost proiectată de un grup de arhitecţi renumiţi şi inspirată de spiritul Africii de Sud. Se întinde pe o suprafaţă de şapte hectare şi este plină de contraste, onorând parcă diversitatea de etnii care constituie poporul sud african. Construcţia este foarte mare, iar forma duce cu gândul la celebra închisoare politică de pe Robben Island, unde regimul apartheid îşi surghiunea toţi oponenţii. Dar în ciuda aspectului de închisoare, clădirea muzeului Apartheidului este înconjurată de ziduri de cărămidă deasupra cărora au fost dispuse şapte coloane, fiecare dintre ele reprezentând câte una dintre valorile câştigate prin luptă de către sud africani – democraţie, respect, egalitate, diversitate, reconciliere, responsabilitate şi libertate. Toate aceste valori se regăsesc azi în constituţia Africii de Sud.

Expoziţiile muzeului Apartheidului cuprind colecţii de materiale video, fotografii, documente oficiale şi artefacte ce ilustrează măsurile de discriminare rasială adoptate de guvernul sud african până în 1994. Oamenii de culoare fuseseră clasificaţi ca oameni inferiori celor cu pielea albă şi decăzuţi din drepturile lor de fiinţe umane. Nu aveau dreptul la pământ, la muncă, la liberă trecere, educaţie, exprimare şi reprezentare politică. Cei care nu se supuneau erau hărţuiţi, torturaţi şi, deseori, ucişi cu cruzime.

Muzeul Apartheidului evocă fidel atmosfera acelor ani nedrepţi. Este prevăzut cu două intrări (pentru albi şi non albi), iar turiştii intră pe o uşă sau alta în funcţie de rasa pe care o declară la casa de bilete.

Una dintre expoziţii se numeşte „Journeys” şi evocă memoria tuturor celor care, atraşi de goana după aur, au venit la Johannesburg, din cele mai îndepărtate colţuri ale continentului, începând cu anul 1886. Toţi aceştia au contribuit la diversitatea de etnii şi rase care reprezintă spiritul sud-african, iar strănepoţii lor au devenit victimele apartheidului. Expoziţia oferă turiştilor o viziune a călătoriei pe care aceşti oameni au făcut-o de la statutul de căutător de aur la cel de sclav al populaţiei albe.

Expoziţia „Segregation” vorbeşte de momentul crucial care a dat startul politicii de discriminare rasială şi de cei doi oameni politici care au influenţat acest moment: Jan Smuts şi JBM Hertzog.

Expoziţia „Apartheid” este una dintre cele mai emoţionante ale muzeului cu acelaşi nume. Colecţia de fotografii şi documente prezintă legile în baza cărora populaţia de culoare a fost scoasă din case şi alungată din oraşe. Imaginile surprind groaza şi umilinţa trăite de cei ameninţaţi cu arma, urcaţi în camioane şi trimişi departe de locuinţele lor.

Expoziţia „The Turn of Violence” este dificil de vizionat. Se constituie din mărturii şi fotografii ale luptelor violente dintre populaţia de culoare şi autorităţile albe sud africane. Începând cu anul 1959, forţele poliţieneşti au început să deschidă focul şi ucidă pe manifestanţii împotriva apartheidului. Fotografiile surprind momente cumplite în care oamenii de culoare fug înspăimântaţi în timp ce oamenii albi, în uniforme, trag cu armele asupra lor, ca la vânătoare.

Expoziţia „Life under Apartheid” este alcătuită dintr-o colecţie foto realizată începând cu 1960 de către un sud african de culoare devenit renumit, Ernest Cole. Fotografiile surprind detalii dureroase din viaţa oamenilor discriminaţi pe fondul culorii pielii. Datorită emoţiilor transmise, aceste imagini au fost interzise pe perioada apartheidului. Au devenit accesibile publicului larg abia în cadrul muzeului Apartheid.

Expoziţia „The Rise of Black Consciousness” evocă memoria tinerilor de culoare care, din 1960, au dat glas unei conştiinţe cu totul noi. Bantu Stephen Biko, spre exemplu, i-a învăţat pe cei din generaţia lui ce înseamnă mândria, demnitatea şi filozofia de viaţă a etniei sale.

Expoziţia „Political Executions” este probabil cea mai cutremurătoare dintre expoziţiile muzeului Apartheidului. Se referă la cei pe care regimul de discriminare rasială i-a condamnat la moarte. 131 de lideri ai populaţiei de culoare au fost spânzuraţi la ordinul guvernului. Sforile de care au fost atârnate trupurile lor sunt expuse în cadrul acestei expoziţii şi însoţite de detalii sângeroase. Mulţi dintre cei ucişi în acest fel au fost mai întâi torturaţi în închisoare.

Expoziţia „The Signifiance of 1976” celebrează momentul în care copiii de culoare s-au ridicat şi ei la luptă pentru libertate şi egalitate rasială. Unii dintre ei au fost ucişi, însă spiritul lor continuă să trăiască şi astăzi prin victoria pe care Africa de Sud a câştigat-o în 1994, deodată cu primele alegeri electorale democratice.

Expoziţia „Mandela’s release” conţine fotografii şi un material video care îl înfăţişează pe Nelson Mandela în 1990, la momentul eliberării sale din închisoare.

Nu putea lipsi una dintre cele mai importante expoziţii – cea a alegerilor din 1994. Sunt expuse o serie de imagini şi filme realizate în zilele în care Africa de Sud a permis întregului popor să îşi manifeste voinţa politică. Alegerile s-au desfăşurat cu foarte multe emoţii, dar fără violenţă şi au marcat încheierea unui regim politic inuman, cel de apartheid.

Restul expoziţiilor sunt dedicate Comisiei pentru reconciliere, conduse de Desmond Tutu, şi noii Constituţii a Africii de Sud prin care drepturile omului erau acordate absolut tuturor etniilor sud africane, indiferent de culoarea pielii. A fost amenajată şi o expoziţie în aer liber, de-a lungul grădinilor muzeului Apartheid şi care conţine semnificaţii de ordin sentimental. Turiştii sunt invitaţi să reflecte aici asupra drumului pe care omul îl parcurge de-a lungul istoriei învăţând (sau nu) din ororile discriminării rasiale.

Cine ajunge în Johannesburg trebuie să viziteze muzeul Apartheidului pentru a înţelege ce înseamnă spiritul sud african şi pentru a descoperi însemnătatea unor valori care în alte părţi ale lumii pot părea absolut banale.

Muzeul Apartheidului poate fi vizitat contra cost între orele 9.00 şi 17.00, de marţi până duminică. În fiecare zi de luni, muzeul Apartheidului este închis.