Cetatea Histra, locuită de greci, este cel mai vechi oraş atestat pe teritoriul ţării noastre. În prezent, ruinele acestei cetăţi se află pe teritoriul comunei Istria, din judeţul Constanța şi alcătuiesc Muzeul Arheologic Histria în aer liber. Există şi un Muzeu nou care adăposteşte colecţia de obiecte descoperite în zonă. Împreună formează un ansamblul arheologic.
Istoricul Cetăţii Histria
Grecii din Milet au întemeiat cetatea în anul 657 î.Hr. (după Eusebiu din Cezareea, istoric) sau anul 630 î.Hr. (după Skymnos) şi care a fost port la mare, iar în sec. al VI-lea e.n. a fost invadată de slăvi. Din punct de vedere politic, Histria a participat la revolta oraşelor pontice împotriva lui Lisimah, regele macedonian, la războiul cu Bizanţul şi la conflictul dintre Mithridates al VI-lea şi romani.
Cetatea Histria, în anul 260 î.d.Hr., se aliază cu Cetatea Callatis. Oraşul cunoaşte o mare dezvoltare aproape 1300 ani în timpul grecilor şi epoca bizantină. În timpul grecilor, oraşul era format din două părţi, acropole şi aşezarea civică, după modelul oraşelor antice greceşti. Prin colmatarea golfului, din acest loc de la Marea Neagră în care se afla portul, s-a creat ceea ce este, în prezent, complexul lagunar Razelm-Sinoe.
În Histria, s-au bătut primele monezi de pe teritoriul României, monedă de argint turnată cu simbolul oraşului, reprezentând un vultur pe un delfin şi pe verso două chipuri umane alăturate şi inversate. Arheologul de origine franceză Ernest Desjardins, în 1868, a identificat pentru prima dată Cetatea Histria, iar Vasile Pârvan din 1914 începe să cerceteze zona din punct de vedere arheologic. Chiar la începutul săpăturilor arheologice Vasile Pârvan descoperă inscripţia intitulată Horothesia, care evidenţiază graniţele teritoriului Histria în timpul lui Traian.
Aşezarea avea un zid puternic de apărare, numai în vest, avea 10 turnuri şi două porţi, de asemenea s-au descoperit conducte lungi de peste 20 km pentru alimentare cu apă a cetăţii, cât şi a termelor construite în epoca romanilor. Străzile erau pietruite şi existau instituţii de cultură şi educaţie fizică.
Necropola care se întindea în exteriorul oraşului Histria cuprindea mulţi tumuli funerari aplatizaţi pe nişte morminte antice. Tumulii aveau înălţimi diferite de patru şi cinci metri sau chiar mai puţin. Lângă mort se obişnuia să se pună vase din ceramică, amfore, statuete din teracotă.
La Muzeul Arheologic Histria, se poate vizita:
Zidul de apărare al cetăţii cu turnuri şi bastioane.
Ruinele templelor greceşti, străzi pietruite, case de locuit, ateliere, terme, bazilici.
Un edificiu, Bazilica episcopală de la Histria, a fost scos la lumină în 1969 de arheologul Al.Suceveanu.
Friza cu cele opt divinităţi ale panteonului grec-roman şi care avea reprezentat pe margine zeul Soare, descoperită tot de Al.Suceveanu în 1994.
În 1920, a fost înfiinţat pentru prima dată Muzeul Arheologic Histria proiectat de arhitectul G.Simotta, în timpul directoratului lui Vasile Pârvan, dar în anul 1923 el s-a dărâmat. În 1982, a luat fiinţă actualul muzeu care este subordonat Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanța.
Muzeul Arheologic Histria cuprinde piese arheologice din epoca greacă, romană şi bizantină: inscripţii, amfore, vase din ceramică şi sticlă, opaiţe, basoreliefuri, podoabe şi diferite documente.
Principalele monumente construite atunci şi care s-au păstrat până azi în ruine sunt:
Termele noi I care datează din sec. al II-lea şi care aveau funcţii de băi publice.
Teatrul de vară se află mai spre nord de Terme până pe malul Lacului Sinoe şi este o întinsă depresiune în formă circulară. Săpăturile făcute au scos la iveală locuinţe vechi din lemn lipite cu lut (doar urme), beciuri din piatră şi altele.
Bazilica extra muros şi zidul de incinta elenistic este un alt obiectiv care a fost descoperit. Bazilica era din piatră şi cărămidă din sec. al VI-lea e.n.
În partea de nord-est a cetăţii, au fost decoperite trei temple cu altare sanctuare şi alte monumente votive, un puţ roman. Ruinele celor trei temple: Templul lui Zeus Polieus (cu altar şi capitel ionic arhaic din calcar), Templul Marelui Zeus Darzalates (cu intabulamentul templului doric din marmură) şi Templul Afroditei (cu cornişa de teracotă pictată şi „moivele”, adică ursitoarele din marmură, din sec. al III-lea i.e.n.).
În zona templelor, au fost descoperite: „Fecioara cu porumbelul”, „Fecioara cu porumbiţa, tronând” sec. al VI-lea i.e.n., din teracotă arhaică rhodo-milesiană.
Cartierul din nord-est – arheolodii au scos la iveală ruinele diferitelor locuinţe din acea vreme, din piatră şi pământ, din partea de nord-est.
Cartierul de nord-vest – arheologii au scos la iveală ruinele locuinţelor din partea de nord-vest.
Piaţa centrală – aici, a fost descoperit un întreg ansamblu de locuinţe, ruinele de la bazilica paleo-creștină, din sec. al VI-lea e.n. şi la sud, ruinele de la bazilica civilă. Aceste edificii sunt legate între ele, în unele locuri, de ruinele străzilor din piatră.
Un alt monument este edificiul comercial – macellum, format din trei încăperi din sec. al IV-lea (perioada de înflorire când se făcea comerţ).
Termele vechi – erau băile publice cu bazine de apă şi diferite încăperi: de repaus, distracţie, masaj, vestiare etc.
Cartierul popular – ruinele acestea se află la sud-est de Terme şi de edificiul comercial, aici locuiau, pe vremuri, meseriaşii şi negustorii. Construcţiile erau din piatră, legate cu pământ şi acoperite cu olane.
Cartierul central din Cetatea Histria – aici, au fost decoperite ruinele a cinci case bogate tip domus, în jurul unei curţi centrale.
La ieşire, se află Muzeul Arheologic Histria nou, care are expuse importante descoperiri făcute în aceste locuri în cetate şi în împrejurimile sale, la Hamangia, Tariverde şi Istria-sat. În holul de la intrarea în muzeu, se găsesc câteva ansambluri arhitecturale: reconstituirea intabulamentului templului doric din marmură al Marelui Zeu Darzalates, placajul de marmură al termelor şi alte monumente epigrafice de o mare însemnătate. Au fost găsite obiecte de podoabă, pandativ de aur şi cercei, diferite vase pictate, cadran solar elenistic de marmură.
La Muzeul Arheologic Histria, sunt expuse statuete precum:
- zeiţa cu timpanul – divinitatea fertilităţii.
- Cybele – marea mamă a tuturor zeilor.
- 24 de amfore cu decor floral pe ele.
- monede de bronz, sec. al V-lea e.n.
- statuia din marmură Hercule în lupta cu leul din Nemeea, sec. al III-lea
- Cybele tronând – statueta din marmură, sec. al II-lea e.n.
- Dionysos – relief votiv din marmură, sec. al III-lea e.n.
- Dionysos cu amfora – relief rustic de calcar, sec. al III-lea e.n.
- Hercules – cap de statuetă din marmură şi altele.
Orașul Histria a avut o viață lungă și dinamică, marcând numeroase faze de dezvoltare, de la colonie grecească la oraș roman și bizantin. Inițial un centru vital pentru comerțul cu cereale, vin și ulei, Histria a prosperat datorită poziției sale strategice la Marea Neagră și legăturilor cu alte orașe grecești și balcanice.
Orașul a suferit distrugeri și a fost reconstruit de mai multe ori, fiecare reconstrucție aducând modificări arhitecturale și funcționale, reflectând schimbările politice și culturale ale epocii. Muzeul actual găzduiește o colecție impresionantă care include inscripții, amfore, vase ceramice și alte obiecte ce povestesc viața cotidiană și spiritualitatea locuitorilor săi de-a lungul mileniilor