Muzeul Arhitecturii Populare este un muzeu în aer liber din fostul sat Curtişoara, azi cartier al localităţii Bumbeşti-Jiu, judeţul Gorj. Monument istoric naţional, muzeul se află la doar 10 kilometri de Târgu Jiu, fiind unul dintre cele mai apreciate muzee în aer liber din România şi chiar din Europa. Muzeul este un colţ de istorie, înfăţişând elemente specifice arhitecturii şi tehnicii populare gorjenești.
Muzeul Arhitecturii Populare datează din anul 1968, fiind amenajat în jurul Culei Cornoiu. În acel an, autorităţile gorjene au realizat o expoziţie în Cula, iar succesul pe care l-a avut aceasta a determinat Consiliul Popular Judeţean Gorj să pună bazele muzeului de astăzi.
Oficial, muzeul a fost inaugurat în anul 1975, având o suprafaţă iniţială de 13 hectare, iar printre cei care au avut grijă ca muzeul să fie înfiinţat, s-au numărat arhitectul Nicolae Vanatoru şi muzeografa Elena Udrişte. Pe această suprafaţă, se aflau 24 de construcţii declarate monumente arhitecturale.
Cula Cornoiu, şi ea monument istoric naţional, a fost construită începând cu secolul al XVIII-lea, având un caracter defensiv. Cel care a ridicat-o a fost Radu Pistescu, iar în anul 1785 a moştenit-o de la acesta logofătul Cornea. Cula are trei niveluri, fiind, potrivit specialiştilor, o culă de apărare, de refugiu sau chiar locuinţă temporară.
Subsolul este împărţit în două beciuri, unul dintre ele având scara de acces către primul etaj. Al doilea etaj era folosit pentru a vedea în timp util pericolele. În anul 1927, Cula Cornoiu a fost cumpărată de guvernatorul de atunci al Băncii Naţionale de la Craiova, care a extins domeniul: a ridicat un conac boieresc şi o casă pentru servitor.
În anul 1967, monumentul arhitectural a fost preluat de secţia de etnografie a Muzeului Judeţean Gorj.
Astfel, Muzeul Arhitecturii Populare are ca piesă centrală Cula Cornoiu. Pe lângă aceasta, muzeul este alcătuit şi din alte monumente arhitecturale deosebite: Casa Popii Udrişte din Olari (cel mai vechi exponat, construit în anul 1802), biserica de zid „Sfântul Ioan Botezătorul” (ridicată de Bălaşa Cornoiu în 1820), biserica de la Poiana Rovinari (construită de familia Tătărescu), fântâna Sfinţii Arnhangheli din 1896 şi altele. Nu lipsesc nici colecţiile bogate de piese de port, piese de mobilier, unelte etc.
Din păcate, situaţia actuală a Muzeului Arhitecturii Populare nu este una strălucită. În urmă cu câţiva ani, moştenitorul fostului proprietar al terenului din jurul Culei Cornoiu a dat statul în judecată şi a câştigat, astfel că i-a fost retrocedată proprietatea pe care se afla Cula şi alte 16 construcţii.
Aflat în Franţa, noul proprietar i-a lăsat pe cei de la muzeu să ia lucrurile şi colecţiile din cula şi din conacul boieresc, pentru a putea intra în posesia clădirilor. Din păcate, muzeul nu a găsit o locaţie propice pentru aceste lucruri, astfel că ele se află depozitate în condiţii destul de proaste, riscul degradării fiind unul mare.
Deocamdată, nu se ştie ce se va întâmpla cu Muzeul Arhitecturii Populare, pentru că nu există fonduri pentru ca cele 16 construcţii să fie mutate. De altfel, specialiştii au stabilit că, în cazul în care vor fi ampalsate pe alt loc, monumentele se pot strica într-un timp foarte scurt. Cei care vor să viziteze muzeul au parte de o primire nu tocmai plăcută: terenul retrocedat a fost delimitat cu un gard şi închis cu un lacăt.
Muzeul este, de asemenea, un centru vibrant pentru evenimente culturale, găzduind festivaluri, ateliere de meșteșuguri și demonstrații de tehnici tradiționale, care atrag atât localnici, cât și turiști din întreaga lume.
Vizitatorii sunt încurajați să participe la tururile ghidate, care nu doar că oferă informații valoroase despre fiecare exponat, dar și povești despre istoria și evoluția comunităților gorjenești.
Fiecare sezon aduce schimbări în peisajul muzeului, de la înflorirea grădinilor în primăvară, până la recoltele de toamnă, transformând fiecare vizită într-o experiență unică și dinamică.
