Muzeul de Arheologie Gumelnita a fost înfiinţat în anul 1957 din dorinţa şi necesitatea valorificării unor importante descoperiri arheologice, efectuate de-a lungul malurilor Dunării şi pe Valea Mostiștei. Un rol important, din acest punct de vedere, l-a avut pasionatul colecţionar Barbu Ionescu care, de-a lungul vieţii, a adunat 902 piese arheologice şi a dorit să le doneze muzeului.

Prin originalitatea şi unitatea exponatelor, muzeul este reprezentativ pentru studierea culturii neolitice Gumelnița, care este atât de frumoasă şi variată. Din anul 2001, denumirea instituţiei s-a schimbat în Muzeul Civilizaţiei Gumelnița, pentru a se realiza o legătură între nume şi tematica acestuia. Patrimoniul muzeal s-a îmbogăţit continuu, pe măsura cercetărilor arheologice desfăşurate la Gumelnița, Neagoești, Hotarele, Căscioarele, Izvorul, Catalui. Toate aceste descoperiri reflectă milenara prezență umană în partea de sud a Câmpiei Române.

În expoziţie, se găsesc mărturii ale vieţii omului din perioada epocii pietrei cioplite. Numeroase materiale de tip Boian (cu vase ornamentate, sculptate şi încrustate cu praf alb, descriind frumoase combinaţii geometrice, figurine zoomorfe şi antropomorfe, unelte de silex) care au fost găsite în urma săpăturilor arheologice făcute la Chirnogi, Căscioarele, Radovanu, Vasilaţi, relevă evoluţia şi creşterea numărului de locuitori din această parte a ţării.

Cultura Gumelnița (3200 – 2700 î.e.n.) este reprezentată prin materialele descoperite de pe Dealul Gumelnița, din marginea oraşului Olteniţa, de la Chirnogi, Ulmeni, Sultana şi alte localităţi. Sunt expuse numeroase unelte de piatră, diferite unelte agricole realizate din corn de cerb, topoare din piatră, harpoane, vârfuri de săgeţi şi bărci miniaturale care ilustrează practicarea pescuitului, vânătorii şi navigaţiei pe Dunăre. De asemenea, s-au descoperit: obiecte de uz casnic, arme, obiecte de ceramică, multe figurine din lut ars, os sau marmură. Acestea sunt dovezi ale unor locuinţe omeneşti, ale tuturor aspectelor vieţii spirituale ale oamenilor din perioada epocii pietrei şlefuite.

Materiale descoperite la Renie stabilesc legătura cu etapele următoare, evoluţia acestei civilizaţii. Epoca bronzului este reprezentată de numeroase mărturii care oferă posibilitatea cunoaşterii nivelului cultural al celor care au trăit pe aceste locuri. De asemenea, ele înfăţişează frământările acestei populaţii şi pătrunderea celei indo-europene.

La Radovanu, Chiselet, Mitreni, Chirnogi, Izvorul, Curcani şi Spanţov s-au făcut săpături în urma cărora au fost scoase la lumină adevărate tezaure geto-dacice ale acestei etape şi din mileniul I e.n., precum şi materiale din sec. IV-XI care oferă dovezi ale permanenței autohtone în spaţiul carpato-danubian.

Expoziţia de la Muzeul Civilizaţiei Gumelnița cuprinde numeroase exponate care au fost cercetate în satul fortificat de la Coconi, din sec. XIV-XV. Aceste materiale dovedesc ocupaţiile locuitorilor, nivelul lor cultural şi legăturile lor cu lumea bizantino-balcanică.

De un deosebit interes sunt tezaurele cu bijuterii care au fost descoperite la Radovanu-Neguleasa (sec. XVI-XVII) sau la Nuci, Colibaşi şi Chirnogi, care subliniază larga circulaţie a acestor produse şi posibilitatea locuitorilor de a le dobândi.

Muzeul Civilizaţiei Gumelnița are o colecţie numismatică cu piese de valoare. Cel mai important este tezaurul de monede histriene care a fost descoperit la Hotarele şi care ilustrează pătrunderea elementelor greceşti în lumea getică de la câmpie, existenţa relaţiilor între comunităţile geto-dacice şi cetăţile greceşti aflate pe malul Mării Negre. De un mare interes, sunt monedele bătute de uniunile de triburi geto-dacice din partea de sud a Câmpiei Române.

Un capitol separat oferă spre vizionare minunate podoabe de aur care datează din epoca feudală. Ele au fost descoperite în urma săpăturilor arhelogice făcute la Mănăstirea Cătălui-Căscioarele, cel mai important complex monastic feudal din sudul Munteniei.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ