Muzeul de Artă din Timişoara este situat în clădirea Palatului Baroc din oraşul Timişoara şi a luat fiinţă exact după desprinderea de către secţiunea de artă din cadrul Muzeului Banatului. Pentru o bună perioadă a funcţionat în aripa din clădirea actuală. Abia recent, mai exact în anul 2006, la data de 1 ianuarie, a luat fiinţă Muzeul de Artă din Timişoara ca şi instituţie individuală, având ca director profesorul Marcel Tolcea, un profesor universitar. După ce au fost finalizate lucrările de refacere ale palatului şi ale spaţiului de expoziţie, muzeul a putut fi extins şi în cele din urmă inaugurat, în acelaşi an, la data de 21 decembrie. Muzeul de Artă din Timişoara include şi o colecţie unică, printre multe alte piese, colecţia unicată fiind cu lucrări şi obiectele persoanale ale lui Corneliu Baba, un pictor renumit al vremii şi nu numai, aceasta având 90 de piese în total. Însă în muzeu se mai găsesc şi alte trei secţiuni care includ colecţii de artă decorativă, contemporană şi europeană. Printre piesele găzduite de muzeu se mai află şi numeroasele colecţii de pictură bănăţeană, românească dar şi religioasă, acestea nefiind însă expuse din cauza spaţiului limitat.

Muzeul de Artă din Timişoara este practic rezultatul unei munci depuse pe parcursul a 120 de ani, iar prima donaţie pe care a primit-o a fost cea din partea colecţionarului şi istoricului Ormos Zsigmund, acesta fiind şi fondator al Societăţii Muzeale din Ungaria. În anul 1940, muzeul cunoaşte o reorganizare sub conducerea lui A. Ciupe, directorul de la acea vreme, acesta având luminoasa idee de a separa între ele categoriile pe secţiuni, idee ce a dat naştere Secţiunii Artistice, numită Pinacoteca. În anul 1969, secţia de artă începe să beneficieze de spaţiu propriu şi, astfel, se desprinde încet de Muzeul Banatului, având noul sediu în Centrul Cultural Francez. Câţiva ani mai târziu, este mutat într-o aripă a Palatului Baroc, aceasta fiind în restaurare de câteva decenii, până la acea vreme.

Colecţia Baba a Muzeului de Artă din Timişoara cuprinde aproximativ 90 de obiecte, aşa cum am precizat, majoritatea fiind tablouri, dar şi obiecte personale ale lui Corneliu Baba, adunate de-a lungul vremurilor. Donaţia a avut loc din mărinimia soţiei sale. Dintre numele tablourilor ce fac parte din colecţie, amintim: Odihnă pe câmp. Autoportrete, Întoarcerea de la sapă, o mică parte din ciclul Regele Nebun, dar şi seria Arlechin. În mare, peisaje veneţiene, dar şi spaniole. În colecţie, se mai reliefează şi portretele lui George Enescu, cel al lui Mihail Sadoveanu, al Luciei Sturdza – Bulanda sau al lui Tudor Arghezi.

Arta contemporană din cadrul Muzeului de Artă din Timişoara are în componenţa sa opt săli în care pot fi privite diverse concepte ce fac parte din arta contemporană a Timișoarei. Aceasta a fost totuşi alcătuită în mod inegal, conţinând piese prezente de-a lungul timpului, care reprezintă diversele direcţii în artă, care au influenţat Timişoara. În anul 1960, o serie de tineri au format Grupul 111, aceştia veniţi de prin alte zone, stabiliţi pe teritoriul Timisoarei şi dornici fiind de a experimenta, de a trăi viaţa artistică şi de a o schimba totodată, grupul fiind unul experimental, plin de talent şi de idei, totodată primul grup de acest ordin din România. În anul 1968, Grupul 111 devine cunoscut la nivel naţional, în urma unei expoziţii care a avut loc la Bucureşti. Din această perioadă, se păstrează foarte multe lucrări, mai ales monotipurile dar şi colajele constructiviste ale lui Cotoşman şi lucrările lui Bertalan şi ale lui Flondor.

Arta Bănăţeană Veche s-a format şi s-a îmbogăţit în timp, având în vedere că primele icoane intră în patrimoniul pinacotecii încă din anul 1909. Fondul însumează un număr de aproximativ 150 de lucrări, care au fost salvate de prin bisericile româneşti, lucrări realizate, atât pe pânză, cât şi pe lemn, fond care, în cele din urmă, a fost îmbogăţit simţitor, mai ales după anul 1966, printr-o serie de rotaţii, achiziţii, donaţii, transferuri, având în zilele noastre peste 1000 de piese, adevărate opere de artă. Întreaga colecţie de artă veche a Muzeului de Artă din Timişoara oferă, astfel, posibilitatea de a observa gusturile ctitorilor localnici, atât romani, cât şi sârbi sau macedo-români. Odată cu secolul XX, mai exact odată cu deceniul al şaselea, împreună cu evidenţierea colecţiilor prezente în Muzeu, colecţia de artă veche devine şi parte integrată în circuitul public, dar și în cel ştiinţific. Aceasta a fost cercetată şi foarte valorificată prin diverse publicaţii. Materialul icoanelor din colecţia de artă veche evidenţiază clar cele două direcţii, şi anume pe cea tradiţională şi pe cea occidentalizată, acestea stând la baza creaţiei artistice ce era destinată comunităţilor ortodoxe din provincia pluriconfesională şi cea plurietnică din Banat. Totodată, ea completează, într-un mod chiar fericit, întregul patrimoniu de artă veche, păstrat în cadrul colecţiilor realizate ce au aparţinut cultelor.

muzeul-de-arta-din-timisoara.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ