În anul 1950, a fost deschis Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, cu scopul de a prezenta vizitatorilor o bogată şi zbuciumată istorie a acestor locuri, universul natural şi bogăţiile acestui colţ de ţară. Ideea înfiinţării unui muzeu bistriţean a apărut din anii 1949-1950, când se făceau eforturi pentru strângerea colecţiilor locale într-o expoziţie corespunzătoare.
Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud este structurat pe trei secţii: Ştiinţele Naturii, Etnografie şi Istorie. Secţia Ştiinţele Naturii cuprinde colecţii de piese de mineralogie şi petrografie. O parte dintre aceste piese sunt foarte rar întâlnite, atât în muzeele de specialitate cât şi în natură.
Muzeul are un sector separat unde sunt prezentate vieţuitoarele din zonele Bistriţei, Someșului, Ilvei, Lechintei, Sieului. Bogăţia acestor locuri este sugerată şi de păsările şi mamiferele prezentate pe categorii.
Secţia de etnografie relevă viaţa locuitorilor bistriţeni, valorificând o interesantă colecţie de obiecte şi unelte. Acestea ilustrează universul material şi spiritual, de veche tradiţie al locuitorilor de aici. Numeroase unelte şi ustensile legate de vechi îndeletniciri şi ocupaţii exprimă continuitatea şi unitatea locuirii spaţiului de la izvoarele Someșului şi Bistriţei.
Patrimoniul bogat de la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud cuprinde colecţii de costume populare, realizate cu talent şi simţ artistic de profundă naturaleţe. Impresionant este faptul că toate obiectele sunt executate minuţios, atât cele mărunte, cât şi cele mai complicate.
Astfel, pot fi admirate exponate de mare frumuseţe caracteristice acestei zone, ca de exemplu: pălăria localnicilor, care are un bogat decor din pene, executat manual, cu măiestrie, de către pălărierii locali.
Secţia de istorie cuprinde colecţii de peste 15 000 de obiecte care dovedesc existenţa vieţuirii omeneşti încă din epoca de piatră. Perioada neolitică este reprezentată prin descoperirile arheologice de la Năsăud şi Slătiuța.
Colecţiile de arheologie cuprind o serie de obiecte excepţionale, ca de exemplu: obiecte de ceramică de tip Ariușd-Cucuteni care se remarcă prin eleganța decorului. Sunt surprinse interesante influenţe mediteraneene. Astfel, este expusă o sabie de tip micenian din bronz.
De asemenea, pot fi admirate nenumărate piese din bronz şi podoabe de factură tracică şi scitică, precum: sabia scitică din bronz descoperită la Posmus, în anul 1955, fierăstrăul pentru trepanaţii ce are o lamă semilunară, găsit în urma săpăturilor de la Galaţii Bistriţei.
Istoria acestor locuri, în diferite etape, despre care documentele scrise oferă puţine informaţii, este reliefată prin multiple mărturii dacice de mare valoare, de la Poderei şi ale altor neamuri care au trecut pe aici. De remarcat sunt obiectele găsite în mormântul celtic de la Dealul Viilor, printre care se află multe vase ceramice şi o lance tradiţională din fier. Toate datează din sec. al II-lea.
Numeroase exponate prezintă epoca romană, care se remarcă prin avântul vieţii economice şi culturale a zonei. Multe inscripţii, obiecte de artă romană, piese ale unor construcţii monumentale, care au fost descoperite în diferite zone de pe raza judeţului, sunt mărturii despre viaţa locuitorilor în castrele zonei şi în aşezările alăturate lor.
Astfel, la Livezile şi Orheiul Bistriţei, s-au făcut săpături arheologice care au scos la lumină tabere militare romane de mare importanţă pentru securitatea provinciei.
Un sector separat este consacrat epocii feudale, care reflectă viaţa, aspiraţiile, ocupaţiile locuitorilor de pe aceste meleaguri, în contextul general al istoriei româneşti. Astfel, remarcabile sunt urmele unor puternice cetăţi româneşti din sec. XI-XII. De asemenea, este prezentată intensa viaţă economică desfăşurată în cetatea Bistriţei, care datează din sec. al XIII-lea.
Multe însemne dovedesc faptul că meşteşugarii pricepuţi ai oraşului încă de timpuriu au adoptat asocierea în bresle. Acest fapt reliefează amplele relaţii economice ale Bistriţei cu teritoriile extracarpatine, a legăturilor sale politice în special cu Moldova, Cetatea Rodnei fiind în proprietatea lui Petru Rareş.
În colecţiile de la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, se află un drapel tricolor, purtat de români în timpul Revoluţiei de la 1848, care este conservat şi păstrat de atunci până în zilele noastre, fapt ce relevă intensitatea cu care s-a pus problema unităţii naţionale.
Imaginea evoluţiei culturale a Bistriţei de-a lungul timpului şi mai ales perioada sec. al XIX-lea, este evocată prin pleiada de eminenţi oameni de cultură, dintre care fac parte: George Coşbuc, Andrei Mureșanu, Tiberiu Brediceanu, Veronica Micle, Ion Pop Reteganul, Liviu Rebreanu şi mulţi alţii.
Un punct de atracție special în muzeu este galeria de artă, care expune opere de artă ale unor artiști locali și naționali, punând în lumină talentul artistic care a înflorit în regiune de-a lungul decadelor.
Prin activitățile sale, Muzeul Județean Bistrița-Năsăud servește ca un punct de legătură între trecutul regiunii și comunitatea de azi, promovând un sentiment de mândrie și apartenență printre locuitori și vizitatori deopotrivă.
