Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti este situat în aripa E4 a Palatului Parlamentului, pe strada Izvor. Intrarea se face prin Calea 13 Septembrie, iar studenţii, pensionarii şi artiştii au acces gratuit. Muzeul poate fi vizitat de miercuri. până duminică.

Muzeul nu are o istorie lungă, precum alte muzee, pentru că a fost inaugurat în anul 2004. Guvernul României a luat hotărârea unui astfel de muzeu în 2001 şi acest lucru a fost posibil prin fuziunea Departamentului de Artă Contemporană (parte din Muzeul Naţional de Artă al României) şi Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă. Scopul muzeului a fost de a sintetiza arte contemporane ca muzica, dansul, filmul şi literatura. De asemenea, şi-a dorit, de la bun început, să propună proiecte stimulative.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană a fost amenajat într-un aspect modern, minimalist. Este organizat pe patru nivele, la ultimul fiind amplasată şi o terasă care oferă o panoramă deosebită a Bucureştiului. Operele de artă din interiorul muzeului aparţin atât artiştilor români, cât şi celor străini. Tot aici, se poate vedea expoziţia de picturi a lui Gili Mocanu, unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani – de asemenea, sunt expuse şi caietele de schiţe ale acestuia.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană dispune de mai multe arhive care conţin piese valoroase pentru arta contemporană. Acestea sunt:

  • Arhiva monografică – în această parte a muzeului, artiştii au fiecare câte o mapă în care sunt adunate informaţiile din presa scrisă şi nu numai, despre activitatea şi viaţa lor.
  • Arhiva evenimenţială – include informaţiile despre diversele manifestări artistice, care sunt repartizate pe dosare de eveniment.
  • Arhiva tematică – informaţiile pe care Muzeul Naţional de Artă Contemporană le strânge sunt stocate în funcţie de tematică. Printre teme, se numără “Politici muzeale”, “Piaţa de artă” şi “Politici de achiziţii publice”.
  • Clisoteca şi Fototeca – în această arhivă, au fost adunate fotografii, negative, diapozitive şi clişee în care se pot vedea imaginile lucrărilor de artă, care provin din diferite locuri şi au o importanţă variată.
  • Banca digitală de imagini – cuprinde înregistrări video şi imagini ale unor lucrări, imagini de la vernisaje şi de la diverse spectacole organizate de Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi nu numai.
  • Biblioteca este şi ea o arhivă foarte importantă a muzeului, fiind împărţită în patru secţii: Fondul de carte, Colecţia de cataloage, Colecţia de periodice şi Multimedia. Multimedia este secţia care cuprinde casete video, CD-uri şi DVD-uri pe care au fost imprimate date despre artişti, respectiv evenimente culturale. Fondul de carte a aparţinut Oficiului Naţional de Expoziţii de Artă şi cuprinde albume, dicţionare, studii şi monografii, aflate într-o perioadă de continuă actualizare. Colecţia de cataloage este împărţită, la rândul ei, în cataloage personale şi cataloage colective, prezentând evenimente din Bucureşti şi din celelalte oraşe ale ţării. Colecţia de periodice cuprinde o serie de reviste culturale, locale şi internaţionale şi reviste de artă contemporană.

Muzeul Naţional de Artă Contemporană îşi aşteaptă vizitatorii, pe lângă exponatele permanente, şi la diverse concerte de muzică electro şi la proiecţii de filme. Unseen Cinema conţine o colecţie de filme care nu au fost văzute de public până în anul 2001, fiind incluse în categoria filmelor experimentale ale avangardei din America. Ele au fost realizate atât de profesionişti, cât şi de amatori.

muzeul-national-de-arta-contemporana.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ