Muzeul Ncome este înfiinţat destul de recent, în anul 1999, ca parte componentă a moştenirii istorice pe care guvernul sud african doreşte să o conserve în numele tuturor etniilor sale.
Muzeul Ncome a fost construit fix pe locul în care, la data de 16 decembrie 1838, se dădea teribila bătălie de la Râul de Sânge, între triburile Zulu, aflate sub conducerea regelui Dingane, şi burii comandaţi de Andries Pretorius. Triburile băştinaşe i-au numit pe buri „jefuitori de pământuri” şi au decis să îi alunge de pe teritoriile lor. Numele Ncome vine de la denumirea, în limba triburilor Zulu, a râului care curge în zonă.
Se spune că după marea bătălie, râul s-ar fi colorat în roşu din pricina sângelui curs în apele sale. Nu mai puţin de 3000 de luptători Zulu şi-au dat viaţa în timpul luptei cu burii.
Muzeul Ncome este situat într-o aşezare rurală stăpânită de urmaşii triburilor Zulu şi SeSotho, drept pentru care turiştii au deseori ocazia să participe, în timpul vizitării muzeului, la activităţi culturale extrem de interesante, organizate de locuitorii tradiţionali ai zonei: festivaluri de dans, expoziţii de ţesături, festivaluri culinare sau tabere de creaţie a unor obiecte cu rol de suvenire. Au loc şi numeroase proiecte cu scop educativ, dedicate cu precădere elevilor.
Din punct de vedere al arhitecturii, Muzeul Ncome este absolut unic. A fost modelat după forma unei formaţii de luptă a triburilor Zulu, având aspectul unui corn de vânătoare, iar o parte din exponatele sale redau cu fidelitate amănuntele marii bătălii de la 1838. Este constituit propriu zis din clădirea muzeului principal, un magazin care vinde o sumedenie de obiecte cu aspect straniu şi funcţionalitate curioasă, un bordei ridicat după tradiţia triburilor Zulu adăpostind exponate de artă reprezentative pentru cultura acestora şi o staţie de lucru.
Muzeul principal Ncome este format din mai multe încăperi, cu funcţii diverse, dispuse de-a lungul unui hol cu acoperiş deschis. Holul central expune cele mai importante piese tradiţionale, de genul arme sau dispozitive militare, apoi continuă cu câteva birouri administrative, o bucătărie, toalete şi câteva încăperi cu expoziţii rare. Majoritatea expoziţiilor rare expun pe larg tehnicile de luptă ale triburilor Zulu şi redau istoria marii bătălii cu burii. Sunt înfăţişate până şi femei africane luând parte la luptă şi mânuind cu pricepere armele tradiţionale Zulu.
Magazinul de curiozităţi este găzduit într-o construcţie în formă de baracă africană şi pune la dispoziţia cumpărătorilor tot soiul de materiale şi obiecte adunate de la populaţia locală, triburile Zulu şi SeSotho: piei de animale, bucăţi de lemn, mărgele, ierburi, obiecte din fier şi chiar şi hârtie cu rol decorativ. Din fericire, magazinul este deschis şapte zile pe săptămână, iar preţurile practicate sunt din cale afară de accesibile.
Muzeul Ncome mai cuprinde şi un bordei tradiţional, ce poartă numele de „Casa bunicului”. Este vorba despre o casă destul de impresionantă ca şi dimensiune. Aici sunt expuse foarte multe piese cu rol în construcţii, exemplificând modul de construire şi tehnica arhitecturală a populaţiei Zulu. Piesele au o importantă valoare culturală, iar datorită atmosferei create înăuntru, Casa bunicului găzduieşte numeroase ceremonii tradiţionale locale, atât în scop privat, cât şi de dragul turiştilor.
Staţia de lucru a muzeului Ncome este un loc foarte interesant. Aici au loc foarte multe activităţi de creaţie, desfăşurate în prezenţa vizitatorilor. Localnicii participă activ la proiecte culturale organizate în scop turistic. Spre exemplu, se organizează aici tabere de olărit sau tabere în cadrul cărora turiştii fie observă modul de realizare a obiectelor artizanale, fie se implică personal, învăţând să aplice tehnicile Zulu, sub supravegherea personalului cultural al muzeului.
Muzeul Ncome este situat la zona de confluenţă a numeroase culturi africane. De altfel, muzeul în sine este înconjurat de numeroase ferme private şi gospodării, construite după tradiţii moştenite de la triburile africane care au trăit în această zonă.
Există un panou care semnalizează apropierea de Muzeul Ncome. Acesta este ridicat pe partea dreaptă a râului cu acelaşi nume, în timp ce malul stâng al râului este marcat de un monument dedicat eroilor buri căzuţi în bătălia din decembrie 1838.
Cum relaţiile dintre urmaşii triburilor Zulu şi cei ai burilor continuă să fie încordate chiar şi în zilele noaste, guvernul sud african a decis să încerce o reconciliere simbolică. Astfel că peste râu a fost construit un pod care să facă legătura între muzeul Ncome (al populaţiei Zulu) şi monumentul eroilor buri. Se speră ca prin acest gest oamenii să fie îndemnaţi la pace şi înţelegere în zonă. Podul poartă numele intenţiei în care a fost construit – Reconciliere. Totuşi, muzeul Ncome a fost iniţial un prilej de exacerbare a naţionalismului din tabăra Zulu, astfel că se spune că ar fi acolo expuse chiar şi piese de luptă performante ce nu ar aparţinut niciodată ostaşilor Zulu. În plus, muzeul nu conţine absolut nicio referire la contribuţia culturală, socială şi politică adusă în regiune de alte etnii africane. Pare să activeze ca un monument exclusiv naţionalist.
Astăzi, întregul muzeu Ncome se află în administraţia muzeului Voortrekker, cele două având un singur consiliu, o singură administraţie şi un director comun. Totuşi, acest detaliu nu pare semnificativ, întrucât muzeul Ncome funcţionează ca instituţie independentă, desfăşurând proiecte şi activităţi tradiţionale.
Prin aceste activităţi, merită menţionate: dezbateri şcolare, evenimente pentru femei, festivaluri culinare, festivalul dansului tradiţional, comemorări ale bătăliei dintre triburile Zulu şi buri sau aniversarea anuală a muzeului Ncome.
Din anul 2013, administraţia muzeului Ncome a inaugurat o zonă dedicată turiştilor obişnuiţi cu servicii foarte moderne. Ei au la dispoziţie un loc special amenajat pentru picnicuri, o bibliotecă locală cu acces la internet, un restaurant şi o sală cu multiple funcţionalităţi. Muzeul este deschis zilnic, între orele 8.30 şi 16.30.
