Muzeul Olteniei: povestea patrimoniului cultural din inima Craiovei

Muzeul Olteniei a fost întemeiat în anul 1915 şi cuprindea, iniţial, colecţii de antichităţi şi etnografie. În anul 1927, a fost inclus în patrimoniul existent în Muzeul de Ştiinţe Naturale, iar instituţia s-a mărit şi şi-a schimbat denumirea, devenind Muzeul Olteniei.

Reorganizat pe baze noi ştiinţifice, muzeul craiovean a devenit o puternică unitate culturală şi de cercetare, constituindu-se într-un adevărat tezaur de mărturii istorice, etnografice, de ştiinţe naturale culese de pe teritoriul Olteniei. Muzeul dispune de un impresionant patrimoniu de peste 250 000 bunuri culturale şi este organizat pe patru secţii: Istorie şi Arheologie, Ştiinţele Naturii, Etnografie, Restaurare şi Conservare.

Una dintre cele mai atractive este Secţia de Istorie şi Arheologie, datorită bogăţiei materialului expus în 20 de colecţii care cuprinde peste 110 000 bunuri. Cercetările arheologice desfăşurate pe văile râurilor Olteniei au scos la iveală valoroase mărturii ale vieţii omului în epoca pietrei cioplite, cea mai îndepărtată perioadă de existenţă umană de pe teritoriul Olteniei.

În vitrinele muzeului, sunt expuse materiale unice, recuperate de pe Valea Dârjovului, în Bugiuleşti, Baia de Fier, Vădastra, Dobromira. De o mare frumuseţe, este ceramica neolitică de la Carcea, una dintre cele mai vechi de pe teritoriul ţării noastre. A fost descoperită în urma săpăturilor făcute la Vădastra, Verbicioara şi Sălcuţa.

Una dintre cele mai deosebite exponate este statueta de la Hotărani. Cea mai veche ceramică pictată, precum şi obiecte din piatră şlefuită, obiecte din bronz aparţinând epocii bronzului sunt bogate materiale ale culturii Coțofeni.

În urma săpăturilor arheologice făcute, au fost scoase la lumină o serie de piese diverse, lucrate din piatră, os şi corn ce au aparţinut locuinţelor semiîngropate din Antichitate. S-au descoperit numeroase săpăligi, ceea ce dovedeşte ocupaţia oamenilor legată de cultura plantelor.

Au fost descoperite o serie de unelte pentru arat, obiecte din corn de cerb şi altele, ce constituie inventar agricol. Obiectele de podoabă, armele provin din săpăturile făcute la Ghidici. A fost descoperită ceramica bogat ornamentată aparţinând culturii Gârla Mare. Impresionante sunt podoabele tezaurului de la Brădeşti. Alte obiecte, adevărate mărturii geto-dacice, au fost descoperite la Locusteni, Făcăi, Sucidava-Celei.

La Muzeul Olteniei, sunt exponatele Lapidariului care cuprind inscripţii păstrate mai ales de pe teritoriul Olteniei, ele alcătuind importante mărturii privind continuitatea poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Un grup distinct este alcătuit din exemplarele descoperite la Cioroiul Nou (anticul Aquae) – statuetele de marmură ale unor zeităţi ca: Cybele, Jupiter, Apollo, Bachus.

Tabula Peutingeriana existentă la muzeu menţionează reţeaua de drumuri marcate de numeroşi stâlpi de pe teritoriul Olteniei în acele vremuri, precum şi o mare aşezare antică la Pelendava de origine geto-dacică. Antica localitate cercetată intens se găsea în zona actualului oraş Craiova.

Au fost descoperite, din timpul migraţiilor, o serie de materiale specifice, ca de exemplu: cazanul hunic de la Desa (sec. al IV-lea) şi un preţios tezaur la Coşoveni (sec. al V-lea). De o mare importanţă arheologică, se bucură şi descoperirile făcute la Obârşia Nouă şi Fântâna Obedeanu (din sec. VIII-XIV).

În sala Mihai Viteazul, sunt prezentate materiale originale care redau aportul ostaşilor din Oltenia în măreţul act al Unirii, înfăptuit de fostul ban al Craiovei Mihai Viteazul. Colecţia de documente, stampe, litografii, arme şi unelte, precum şi alte materiale de la muzeu realizează tabloul complex al evoluţiei vieţii economice, sociale şi politice din perioada medievală şi modernă. Este înfăţişată puternica tradiţie revoluţionară de pe aceste meleaguri.

În Sala Tudor Vladimirescu, se află tabloul pandurului realizat de Theodor Aman. De asemenea, se găsesc şi documentul Proclamaţia de la Padeş, arme ale pandurilor, sabia lui Iancu Jianu, călimara lui Tudor Vladimirescu, două broderii executate la Viena.

Revoluţia de la 1848 este prezentată în documente și reviste: Gazeta de Transilvania, Magazin istoric pentru Dacia, precum şi litografii, documente privind Guvernul revoluţionar provizoriu de la 1848 din Craiova. Sunt obiecte personale ale revoluţionarilor craioveni, portrete cu Petrache şi Costache Romanescu, precum şi piese de mobilier de epocă.

La Muzeul Olteniei, sunt prezentate documente-mărturii, pagini de o înălţătoare vitejie a românilor în cadrul Războiului de Independenţă. Este expus steagul oraşului Craiova din 1871, portretul regelui Carol I, un album ce prezintă familia E.Cornetti, documente şi ziare.

Interesantă este colecţia de arme de epocă din timpul războiului de la Calafat, bombardiere, o serie de fotografii, decoraţii, brevete ale ostaşilor români. Marea Unire din anul 1918 este înfăţişată prin documente şi obiecte din acele vremuri.

Exponatele muzeului de la Craiova, multe dintre ele de importanță naţională, sunt mărturii directe, Oltenia fiind o zonă strategică de mare importanţă. Aici, se află un album (păstrat multă vreme şi în casa familiei Aman) ce cuprinde imagini reprezentându-l pe Mihail Kogălniceanu, precum şi personalităţi ale epocii moderne, ce sunt înfăţişate în strânsă legătură cu evenimentele istorice ale vremii.

Secţia Ştiinţele Naturii a fost înfiinţată în anul 1923 de prof. Marin Demetrescu (ce conducea Cercul Ştiinţific Craioveanu) şi era numită, iniţial, Muzeul de Istorie Naturală al Craiovei. În anul 1927, muzeul este extins prin colecţia de etnografie şi antichităţi, iar în anul 1928 este numit Muzeul Regional al Olteniei.

Secţia Ştiinţele Naturii cuprinde colecţii valoroase de piese paleontologice, descoperite în peşterile şi depunerile fosilifere din zona Olteniei. Dintre acestea, se remarcă, în mod deosebit, scheletul unui Mastodont arvenensis descoperit la Stoina.

Tot din colecţia paleontologică, fac parte numeroase piese recuperate din depunerile fosilifere de la Bugiuleşti. Reprezentative sunt colecţiile de flori de mână şi mineralogie, trofee, entomologie, malacologie, ornitologie, botanică, ihtiologie, mamalogie.

Vieţuitoarele şi plantele existente în judeţul Dolj sunt sistematizate pe zone şi familii. Prezentarea lor este făcută cu ajutorul unor mari diorame, în care se găsesc atât valoroase exponate, cât şi numeroase elemente de mediu obişnuit, care înfăţişează modul de viaţă şi de comportament al acestor vieţuitoare.

Vitrinele şi dioramele muzeului reproduc chiar aspecte ale variatului peisaj al Olteniei, în care trăiesc şi se reproduc vieţuitoarele din aceste locuri. Secţia are un patrimoniu format din peste 113 300 exponate.

Muzeul Olteniei se remarcă şi prin Secţia de Etnografie, care se află în Casa Băniei, pe locul vechilor case ale Craioveștilor din sec. al XVI-lea, unde Constantin Brâncoveanu a construit, la 1699, o casă de mari dimensiuni. Foişorul este de o importanţă deosebită, fiind un edificiu al epocii brâncoveneşti. Clădirea a fost restaurată în anii 1965-1967, după care aici a luat naştere un muzeu.

Patrimoniul expus prezintă cunosterea amplă a vieţii şi activităţii oamenilor pe aceste locuri, creaţiile unor artişti populari. Sunt prezentate frumoasele produse de ceramică ale atelierelor de la Oboga, renumitele scoarţe olteneşti şi costumele populare ale locuitorilor Olteniei. Materialele expuse reflectă ocupaţiile de bază: agricultura practicată din cele mai vechi timpuri, un atelier de lucrat rogojini.

Aici, se găsesc o serie de alte obiecte gospodăreşti care se regăsesc în orice casă din această zonă etnografică, ca de exemplu crăcanul cu ceaunul, care aminteşte de casa localnicilor din secolele trecute. O altă preocupare era creşterea albinelor, veche îndeletnicire favorizată şi de bogata floră a pământului doljean.

Sunt prezentate diferite costume populare, fotografii, stampe, litografii de epocă, care te aduc în atmosfera vremurilor de atunci. Dintre cele mai interesante exponate: colecţia multicolorelor covoare, scoarţe şi chilimuri, numeroase ţesături, obiecte din ceramică produse în atelierele de la Hurezi şi Oboga, precum şi colecţia cu peste 500 de marame lucrate din borangic de către priceputele femei ale Doljului secolelor trecute.

În patrimoniul de la Muzeul Olteniei, se mai găsesc numeroase elemente de mobilier popular, icoane, instrumente muzicale şi alte lucrări din lemn.

Laboratorul de Restaurare şi Conservare a fost înfiinţat în cadrul muzeului, în anul 1975 şi are scopul de a restaura şi conserva piesele de patrimoniu: din sticlă, ceramică, porţelan, metale, textile, carte veche document.

Dintre piesele restaurate, fac parte: arme de luptă, tezaure din argint şi aur, podoabe romane, obiecte decorative, obiecte religioase (sfeşnice aurite şi din argint, candele brâncoveneşti), obiecte din ceramică (căni, ulcioare, vase), obiecte din cristal (cupe de şampanie care au pe ele emblema domnitorului Al. Ioan Cuza). Au fost restaurate şi ţesături de artă populară veche oltenească, obiecte de epocă (umbrele din mătase, evantaie), haine de epocă (rochia Doamnei Elene Cuza), tapiserii, steaguri etc.

Muzeul Olteniei a deschis, în anul 1976, o expoziţie permanentă de ,,Istoria tiparului şi a cărţii din Oltenia” care grupează documente manuscrise şi tipărituri, precum şi tiparniţe vechi. De asemenea, numeroase exponate şi cărţi cu miniaturi reflectă începuturile tiparului pe aceste meleaguri din sec. al XVII-lea, iar alte documente sunt mărturii ale tipografiilor ce au funcţionat în Craiova în sec. XIX-XX.

Activitățile muzeului nu se limitează la expoziții statice; este un loc unde istoria prinde viață prin ateliere, conferințe și evenimente culturale care aduc în prim-plan tradițiile și istoria locală. Aceste inițiative fac din Muzeul Olteniei un centru vibrant de educație și cultură.

Pe lângă rolul său educativ, Muzeul Olteniei servește și ca un important centru de cercetare. Echipa muzeului, compusă din istorici, arheologi, etnografi și naturaliști, lucrează continuu la noi proiecte de cercetare care contribuie la înțelegerea și conservarea istoriei locale.