Muzeul Ţării Crișurilor reprezintă un loc pe care merită să-l vizitaţi, datorită multiplelor obiective ale sale. El se găseşte în oraşul Oradea. În trecut, muzeul oraşului Oradea era situat în fostul palat episcopal, construit după moda barocă, la mijlocul secolului al XVIII-lea, de către arhitectul Anton Hillebrandt. El are mai multe secţii: cea de artă, cea de istorie, etnografie, de ştiinţele naturii şi alte muzee memoriale plus câteva laboratoare de restaurare.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, în acelaşi oraş era inaugurat primul muzeu de aici. După ce fostul Palat Baroc a fost restaurat, noul muzeu al Ţării Crișurilor a fost oficial deschis în iarna anului 1971.
Din anii 2000, aici puteţi admira aproape 400.000 de obiecte de artă, dintre care mai mult de jumătate sunt de arheologie şi de istorie, iar restul aparţin ştiinţelor naturii, etnografiei sau artei. Din anul 2006, muzeul a fost închis în vederea pregătirii noului său sediu, care se pare că va fi gata în cel mai scurt timp posibil.
Mai jos, vom face o scurtă prezentare a secţiilor muzeului, aşa cum erau ele aranjate înainte de anul 2006.
Secţia de Arheologie
Secţia de Arheologie a Muzeului Ţării Crișurilor are în componenţă obiecte de numismatică (decoraţii şi medalii), documentare şi cărţi vechi. De asemenea, aici pot fi admirate şi cele peste 50 de piese egiptene, dar şi câteva vase de origine greacă. Nu în ultimul rând, cei care vizitează această secţie vor rămâne uimiți de colecţiile din perioada neoliticului, dar şi de cele din perioada epocii bronzului.
Civilizaţia vechilor daci de pe teritoriul României este şi ea reprezentată, prin prezenţa unor obiecte aparţinând culturilor de la Sacalasău sau Tășad. Obiectele medievale, precum unelte din fier, bronz, ceramică sau diverse arme nu lipsesc nici ele din această secţie a Muzeului Ţării Crișurilor.
Secţia de Istorie
Secţia de Istorie cuprinde colecţii de documente oficiale ale statului, băncilor, sau ale diferitelor tipuri de instituţii. Ele au o valoare deosebită, întrucât, puse cap la cap, dau imaginea de ansamblu a vieţii româneşti începând cu Epoca Medievală.
În afară de aceste documente, la Secţia de Istorie mai puteţi găsi şi fotografii istorice, cărţi poştale ilustrate, hărţi, gravuri, atlase sau cărţi vechi româneşti. Majoritatea acestora datează din secolele XVI-XVIII. Aparate de fotografiat, fonografe, maşini de scris, colecţii de chei vechi, ceasuri şi aparate muzicale medievale, toate pot fi admirate aici.
Secţia de Ştiinţele Naturii
Această secţie este cea mai bogată în piese, deţinând numai puţin de 140.000 de obiecte din diverse domenii, precum paleontologia, zoologia sau botanica. Aici, puteţi înţelege evoluţia din punct de vedere geologic a părţii de vest a ţării noastre şi puteţi vedea fosile ale unor plante şi animale care au trăit aici.
Dintre acestea, cele mai importante sunt colecţiile ornitologice, colecţia de vertebrate din Cretacicul timpuriu sau cele din epoca neoliticului, a bronzului sau epoca cuaternară. Cu totul, puteţi vedea mai bine de 1.500 de specii de plante şi de animale, iar numărul exemplarelor este unul foarte mare. Nu în ultimul rând, toate continentele sunt bine reprezentate, cât şi toate oceanele lumii, existând câte un exemplar din fiecare.
Secţia de Artă
Secţia de Artă a muzeului are în componenţă numai puţin de 12.500 de piese, dintre care menţionăm colecţiile de pictură, de sculptură şi de artă decorativă. Pe lângă artiştii români consacraţi, precum Gheorghe Pătrașcu, Corneliu Baba, Nicolae Tonitză sau Theodor Pallady, sunt reprezentanţi şi artiştii străini, precum Houdon sau Claude Michel.
De asemenea, există şi un cabinet de stampe, ce cuprinde peste 500 de gravuri aparţinând şcolilor germane, olandeze şi italiene. Nu în ultimul rând, aici îi puteţi admira şi pe artiştii români contemporani, care şi-au început activitatea în deceniul al şaselea din secolul trecut. Lucrările lor, în porţelan, ceramică, sticlă sau lemn sunt extrem de valoroase şi apreciate în lumea întreagă.
Secţia de Etnografie
Aici, există câteva colecţii: în lemn, ceramică, metal, de port popular, textile, obiecte de cult şi de ouă încondeiate. Acestea se remarcă prin calităţile artistice dezvoltate, dar şi prin valoarea lor ştiinţifică deosebită. Diferitele culori şi forme ale tuturor obiectelor de aici stau drept mărturie pentru gradul uriaş de varietate al creaţiilor româneşti. Întreaga parte de vest a ţării este reprezentată, iar acest lucru este rapid vizibil.
Odată ce Muzeul Ţării Crișurilor va fi mutat în noul sediu, iar accesul publicului va fi din nou permis, autorităţile au promis o restructurare masivă a tuturor obiectelor aflate în incinta acestuia.
Cu toate că începutul anului 2012 este data oficială în care s-a promis redeschiderea muzeului, gurile rele spun că problemele cu care se confruntă şi situaţia actuală a lui vor împiedica respectarea termenului dat. Tot ceea ce ne rămâne să facem este să aşteptăm şi să sperăm, întrucât au trecut mai mult de cinci ani de la închiderea muzeului.
Muzeul organizează diverse programe educaționale și activități interactive, destinat să atragă și să educe publicul de toate vârstele, de la elevi la adulți.
Regular, muzeul găzduiește evenimente speciale și expoziții temporare care aduc în prim-plan teme actuale sau expoziții internaționale, atrăgând un public larg și divers.
Prin activitățile și colecțiile sale, Muzeul Țării Crișurilor joacă un rol crucial în conservarea și promovarea patrimoniului cultural al regiunii Bihor, fiind un punct de reper în comunitatea locală și în peisajul cultural românesc.
