Muzeul Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” este unul dintre cele mai importante muzee din ţară, pentru că prezintă istoria acestei zone. A fost inaugurat în anul 1923, din iniţiativa profesorului Valeriu Literat, acesta fiind motivul pentru care muzeul îi poartă numele. Înainte să primească numele actual, muzeul s-a numit “Cetatea Făgăraş”.
Valeriu Literat a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai vieţii culturale interbelice din Făgăraş. La început, muzeul a fost în custodia sa şi sub egida ASTRA, până când a primit statutul de instituţie de stat, în anul 1951, acesta fiind şi anul în care i-a fost oferit un sediu. În anul 1973, Muzeul Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” a funcţionat alături de secţia muzeală înfiinţată în 1968, care era afiliata Muzeului Burkenthal din oraşul Sibiu.
Muzeul are o bogată colecţie de obiecte valoroase, iar activitatea de cercetare istorică nu s-a oprit o clipă. Are un profil mixt, adică este un muzeu de istorie, de artă şi de etnografie. Printre colecţiile care se pot admira aici, se numără cele de arme, carte românească, numismatică, artă decorativă, ceramică populară, ţesături şi multe altele. Muzeul Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” are trei secţiuni mari, stabilite în funcţie de conţinutul patrimoniului posedat.
Cele trei secţiuni sunt Istoria Ţării Făgăraşului (se pot vedea obiecte arheologice din epocile medievală şi modernă, dar şi arme), Etnografia Ţării Oltului (adăposteşte obiecte din ceramică, icoane, ţesături şi porturi populare) şi Galeria de sculptură Virgil Fulicea.
Galeria de sculptură “Virgil Fulicea” cuprinde cele mai importante opere ale acestui artist plastic. Născut în Făgăraş, acesta a donat Muzeului Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” lucrările sale, care scot în evidenţă caracteristicile ce l-au consacrat. Aici, se pot vedea lucrări realizate din diverse materiale, cum ar fi bronz, gips, alabastru sau gips patinat.
Sala de istorie medie prezintă cele mai importante evenimente care au avut loc în perioadele în care Țara Făgăraşului s-a aflat în posesia domnitorilor din Țara Românească, în posesia principilor Transilvaniei şi în posesia coroanei habsburgice. Tot aici, sunt redate cele mai de seamă monumente istorice din această zonă ca, de exemplu, bisericile fortificate săseşti, ctitoriile brâncoveneşti şi cetatea de la Breaza.
Sala de artă religioasă a Muzeului Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” conţine icoane pe sticlă aduse de la centre speciale din Făgăraş, dar şi cărţi religioase, cruci, picturi pe pânză şi uşile împărăteşti de la Altarul Evanghelic din Cincșor.
Sala de ceramică îi învaţă pe vizitatori despre istoria acestei arte şi acestui meşteşug. Obiectele de aici provin din centrul şi sud-estul Transilvaniei, însă au circulat în Țara Făgăraşului. Au fost realizate, deopotrivă, în centrele săseşti (Sibiu sau Carta), centrele româneşti (Noul Roman), maghiare şi secuieşti (Turda sau Ocna Sibiului).
Sala de arme a Muzeului Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” cuprinde o colecţie impresionantă de astfel de obiecte, menite să ilustreze evoluţia echipamentului militar din secolul al XIII-lea, până în secolul al XIX-lea. Armele sunt împărţite în două categorii, şi anume arme de foc şi arme albe.
Sala de istorie modernă ilustrează cele mai importante evenimente din istoria ţării noastre, printre ele aflându-se Revoluţia din 1848, Primul Război Mondial şi Marea Unire. Tot aici, sunt oferite informaţii cu privire la şcoală, cultura şi luptele pe care le-au dus cei din Făgăraş pentru unitatea naţională. Este înfăţişată şi istoria breslelor din această zonă.
Muzeul Ţării Făgăraşului “Valeriu Literat” îşi aşteaptă vizitatorii în toate zilele săptămânii, mai puţin lunea. Programul diferă în funcţie de perioada anului şi se percepe o taxă de intrare.
Expozițiile muzeului sunt bogate în artefacte care datează de la începuturile istoriei locale până în prezent, incluzând documente rare, vestimentație tradițională și arme folosite de-a lungul veacurilor. Fiecare obiect expus spune o poveste despre oamenii și evenimentele care au modelat regiunea Făgăraș, transformând muzeul într-un punct focal pentru înțelegerea profunzimii și complexității istoriei locale.
