Insula Neptune este formată din două grupuri de insule: Insule Neptune de Nord și Insulele Neptune de Sud. Ambele sunt la sudul continentului australian, separate, la 9 km distanță. Insulele Neptune de Nord au 27,8 km², situate la sud sud est de țărmul unde se află Capul Catastrophe, grupul este format dintr-o insuliță de 49 m înălțime și una de 29 de m înălțime, localizate la 300 m de insula principală cu o arie însumată de 2,43 km².
Insulele Neptune de Sud sunt cu o suprafață totală de 38,9 km, situate la sud sud est de Cape Catastrophe, cu o suprafață de 2,02 km². Tot din acest grup face parte și o grupare de stânci numite Low Rocks , localizate la 6.5 km nord nord est de grupul nordic al insulelor.
Flora de pe insulă, care este deosebită de alte locuri, le-a făcut speciale: câteva specii de crin, margarete, ierburi de stâncă care au fost pe cale de dispariție cât timp insula a fost populată cu capre, acum fiind protejate. Păsările de aici sunt de preerie și includ soiuri de pescăruși, vulturi de mare, gâște de mare, papagali de stâncă, prepelițe și șoareci de câmp, șopârle diferite, șerpi, iar ca animale marine sunt rechini, balene și pinguini pitici, leul de mare australian și foci. Insulele au fost descoperite în februarie 1802 de către navigatorul și cartograful Matthew Flinders, părând a fi inaccesibile pentru oameni.
Insula a mai fost vizitată cu ocazia investigațiilor pe care le-au făcut europenii pentru a identifica posibilitățile de colonizare ale zonei. În al doilea război mondial au fost plantate mine germane aproape de insule, iar britanicii au construit un depozit de arme și un turn de observație care împreună cu un tun au fost elementele de apărare importante pentru coasta australiană.
Farul de pe Insula Neptune de Sud, este construit din cărămizi în 1985, automatizat în 1990, măsoară 8 m înălțime, lumina sa ajunge la 26 km pe mare. O lumină a fost montată la 12 m înălțime pe insula Neptune de Nord , dar din 1983 a funcționat doar până în 2002-2003. Farul nou a devenit automat în 1990, părți din cel vechi fiind expuse în Muzeul De Sud al Marinei Australiene.
Tot aici sunt stații meteo care funcționează din 1957. S-a exploatat guano încă din 1919, de aici se pescuiesc crabi gigantici, caracatițe, sardine sau homari. Insula oferă locuri de observare a rechinilor care trăiesc în jur. Aceștia pot fi studiați din cuști speciale, pe care scufundătorii le folosesc când coboară în adâncuri, mai ales pentru observarea marelui rechin alb care din 1970 a început să fie studiat în detaliu.
Fotografii și oceanologii, împreună cu Rodney Fox au contribuit la studiul acestui mamifere, iar filmul Fălci (Jaws ) a fost filmat aici de către Ron și Valeri Tyler, doi pionieri în protejarea rezervelor naturale de floră și faună australiană. Aici este singurul loc din Australia în care se pot face scufundări dirijate de ghizi specializați într-o cușcă metalică pentru a observa rechinii albi din apropierea acestei insule, la 18 m adâncime.
Parcul de Conservare Neptune Islands înființat în 1967 mai ales pentru conservarea coloniilor de foci de Noua Zeelandă este unul din cele mai mari din lume.
Parcul Natural al Insulelor Neptune, numit în cinstea lui Ron și Valerie Taylor, cu numele lor, pentru a cinsti munca si viața celor doi iubitori ai faunei din zonă care au contribuit major la conservarea speciilor locale, are două zone: una terestră și alta aflată în jurul insulelor la mile maritime pentru speciile acvatice. Intrarea în parc se face cu un permis emis de autoritățile parcului. Farul și clădirile administrative, depozitul, gardul de piatră, rezervoarele de apă, cimitirul și urmele farului vechi sunt locuri protejate care pot fi vizitate pe insulă. Tot aici pot fi văzute epave ale unor vase care s-au scufundat în apropierea insulei.
