Un urias detector de particule – IceCube – instalat, in luna mai 2010, intre gheturile Antarcticei, a identificat, pentru prima data, neutrini (particule elementare stabile, neutre din punct de vedere electric), care nu s-au format nici in atmosfera terestra, nici in cadrul sistemului nostru solar, descoperire care poate revolutiona astronomia, ca stiinta, precum si intelegerea noastra despre Univers. Principalul argument adus de cercetatori in sprijinul ideii ca aceste particule nu tin de sistemul nostru solar se refera la faptul ca au un nivel de energie foarte ridicat. In general, exista doua tipuri de neutrini : cei cu energie joasa, produsi, de exemplu, de Soare, si neutrini cu energie inalta, provenind din fenomene cosmice precum  stingerea unor stele, supernove, din jeturile de particule eliberate de gaurile negre sau din alte fenomene galactice.

Neutrini
Neutrini

Un neutrin, particula subatomica, are o masa neglijabila, ceea ce face ca acesta sa nu interactioneze cu materia, traversand-o ca si cum nu ar exista. Aceasta caracteristica a facut ca neutrinul sa fie descoperit tarziu (prima confirmare experimentala datand din 1956), astazi stiindu-se ca, in fiecare secunda, miliarde de neutrini strabat fiecare centimetru patrat de suprafata terestra. Printre cei 28 de neutrini identificati la Polul Sud, unii au o energie record, adica de mii de ori mai mare decat a celor produsi vreodata in atmosfera sau in interiorul unor acceleratoare de particule. Inaintarea lor se face in linie dreapta, deoarece nu pot fi deviati de campurile magnetice interstelare, nici absorbiti de materia pe care o strabat, putandu-se astfel stabili din ce directie vin, insa aparatura actuala nepermitand, deocamdata, identificarea sursei.

Citește și:  Cand au aparut centrele comerciale si care sunt cele mai mari din lume?

IceCube, cel mai mare detector de particule din lume, este construit din 5000 de module optice, fixate in gheturile de la Polul Sud (la 1,5 -2 kilometri adancime), pe o suprafata de un kilometru patrat, la peste 2000 de metri altitudine. Proiectul a costat aproape 300 de milioane de dolari, fiind finantat, 90%, de National Science Foundation (o agentie de cercetare independenta, din Statele Unite ale Americii), precum si de Germania, Belgia, Japonia si Suedia. Echipamentul a fost adus cu avioane militare, apoi transportat pe un drum de acces dintre doua statii de cercetare, utilizabil doar in jur de o suta de zile pe an, construit prin tasarea ghetii, pe o lungime de 1600 de kilometri, traversand cea mai mare bariera de gheata (Bariera lui Ross, dupa numele celui care a descoperit-o) si lantul muntilor transantarctici.

John Carr, directorul CNRS, cea mai mare agentie de cercetare stiintifica din Europa, aprecia, in cursul acestui an, cand s-au publicat primele rezultate inregistrate de IceCube, ca acest moment poate reprezenta fundamentarea unei noi ramuri stiintifice – astronomia « neutrino », care va reaseza sau, poate, chiar va schimba datele pe care le avem pana in prezent, despre originile Universului, acesti neutrini ultraenergetici, creati la miliarde de ani-lumina de Terra, purtant informatii (inca nedeslusite) despre evenimentele cosmice « violente », care le-au dat nastere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.