Ca orice sarbatoare, si Pastele este acompaniat de traditii care mai de care mai frumoase si spectaculoase. Cum Pastele este, impreuna cu Craciunul, cea mai importanta sarbatoare crestineasca, oamenii se pregatesc din timp pentru perioada de sarbatoare care ii asteapta primavara. Frumoasele obiceiuri de Paste difera de la zona la zona, asa ca in Romania se gasesc numeroase datini ce sunt inca respectate cu traditie sau care au fost „emancipate” pentru a servi mai bine timpurilor actuale.
Pastele incepe odata cu perioada Postului Mare, acesta durand 48 de zile si culminand cu sarbatoarea propriu-zisa a Pastelui. Aceasta perioada de infranare de la carne, oua, lapte si alte placeri trupesti este insotita de rugaciune si smerenie, precum si de pregatirea spirituala si trupeasca pentru sarbatoare. Prin cel mai lung post al anului, credinciosii se pregatesc de sarbatoarea Invierii lui Iisus Hristos. Ultima saptamana din Postul Pastelui este intitulata Saptamana Patimilor si incepe odata cu duminica Floriilor. In duminica Floriilor este sarbatorita si intrarea lui Iisus in Ierusalim. Incepand cu seara de duminica, la biserica se tin slujbe comemorative in fiecare seara, acestea fiind numite Denii. In zilele de luni pana joi sunt comemorate cina cea de taina, prinderea si judecarea lui Hristos. Ziua de joi este numita Joia Mare, iar Denia din aceasta seara este una speciala. In Vinerea Mare, slujba omagiala comemoreaza crucificarea si moartea lui Hristos de pe cruce. De obicei, crestinii tin post negru in Vinerea Mare.
Desi in Romania, Pastele are o importanta deosebita, fiecare zona a tarii are parte de propriile obiceiuri de Paste lasate din mosi-stramosi. Traditiile sunt insa pastrate cu precadere la sate, pentru ca in zonele urbane acestea au fost fie lasate la o parte, fie transformate in asa fel incat sa corespunda noilor standarde de viata.
Traditia spune ca ouale rosii sa fie facute in Joia Mare, insa majoritatea gospodinelor inrosec ouale cand au timp, cu precadere in Sambata Mare. Si bucatele de pe masa sunt facute cu precadere in Joia si Vinerea Mare, iar gospodinele trebuie sa aiba grija sa nu guste din bucatele alese facute pentru Paste.
In noaptea din Sambata Mare are loc la biserica slujba de Inviere. La aceasta participa toata familia, cu mic cu mare, pentru ca la miezul noptii, preotul iese din altar si ii indeamna pe credinciosi „Veniti sa luati Lumina!”, marcand in acest fel Invierea lui Iisus Hristos. Aici incep sa se rasfireze traditiile in functie de zona tarii, pentru ca in fiecare parte exista obiceiuri speciale care sunt pastrate si in prezent.
Spre exemplu, in Bucovina, unul dintre vechile obiceiuri de Paste este acela ca fetele tinere sa mearga in clopotnita in noaptea de Inviere si sa spele limba clopotului cu apa neinceputa. Acea apa este mai apoi folosita de fete pentru a se spala pe fata in ziua de Paste pentru ca in acest fel ar atrage feciorii la ele asa cum si oamenii sunt atrasi de clopote la Inviere sa vina la biserica. In traditiile vechi se spune ca feciorii mergeau cu flori la fetele pe care le placeau din sat, iar acestea le dadeau baietilor oua rosii.
In zona Lapusului din Maramures exista si acum obiceiuri de Paste care sunt respectate cu sfintenie. In prima zi de Paste, copiii mici se trezesc devreme si merg la vecini si prieteni pentru a-i anunta ca a inviat Domnul. Micutii sunt rasplatiti prin oua rosii si isi iau la revedere, urandu-le gazdelor lor Sarbatori Fericite!. Pentru ca in gospodarie sa fie fericire si unitate tot anul, un fecior trebuie sa treaca pragul casei in dimineata Invierii Domnului.
Si in Campulung Moldovenesc exista multe obiceiuri de Paste care au semnificatii care mai de care mai elaborate. Binecuvantarea data de preot asupra bucatelor are o insemnatate majora pentru moldovenii care vin in dimineata Pastelui in curtea bisericii, incarcati fiind de cosuri cu pasca si oua rosii si lumanari aprinse in mana. . Printre produsele importante din cos se numara sarea care aduce belsug si care va fi imprastiata in toata gospodaria, semintele de mac care vor alEi asteapta ca bucatele lor din cosul pascal sa fie binecuvantate de preot pentru a avea parte de bucurie tot anulunga seceta de peste an, zaharul care va indulci boala vitelor, faina ce va aduce o noua recolta bogata de grau si usturoiul si ceapa ce vor tine insectele si daunatorii la distanta. Bineinteles, in cos se afla nelipsita pasca, ouale incondeiate, cele rosii, si alte bucate traditionale moldovenesti.
In Banat, prima masa in familie in dimineata Invierii este cea mai frumoasa. Printre cele mai bine pastrate obiceiuri de Paste se afla tamaierea mancarii de pe masa. Fiecare membru al familiei primeste mai intai vin si paine sfintita, iar apoi toata familia sta la prima masa de Inviere.
Slujba de Inviere de la Calarasi are parte de o sumedenie de oaspeti in cosurile pascale. Cozonacul, ouale rosii si cocoseii albi sunt adusi pentru a fi binecuvantati de preot. Aceste pasari sunt crescute in mod special pentru aceasta traditie, ele fiind simboluri ale miezului noptii ai Invierii. Cocoseii albi sunt primii care canta la miezul noptii, vestind Invierea Domnului, iar primul care canta va aduce cel mai mare noroc la casa gospodarului. Dupa slujba de Inviere, acesti cocosei erau in trecut daruiti oamenilor cu posibilitati financiare reduse.
In Tara Motilor are loc in fiecare noapte de Inviere unul dintre cele mai inedite obiceiuri de Paste. Tinerii baieti iau toaca bisericii si o duc in cimitir, ei trebuind sa o pazeasca. Daca nu fac treaba buna si aceasta este furata, ei trebuie sa dea un ospat in cinstea hotilor care le-au furat toaca de sub mas. In cazul in care hotii nu reusesc sa le fure toaca feciorilor in noaptea de Inviere, atunci acestia vor fi cei care vor plati masa. Bineinteles, atat feciorii cat si hotii se vor bucura de ospatul plin de bucate delicioase impreuna.
In zona Brasovului, un obicei de Paste este acela ca tinerii baieti sa se adune la o petrecere si sa stranga oua rosii de la fetele bune de maritat. Dupa aceea, baietii si fetele merg la picnic catre Pietrele lui Solomon, iar acolo au loc tot felul de concursuri dintre care cel mai indragit este acela al aruncarii buzduganului.
In intreaga Molodva este savarsit in dimineata Invierii unul dintre cele mai frumoase obiceiuri de Paste. Intr-un bol se pune un ou rosu si unul alb si toata familia se spala pe rand pe fata in apa si isi da cu cele doua oua pe obraji, fiecare membru lasand cate o moneda in bol. Ultimii care se spala pe fata sunt copiii, iar acestia isi clatesc fata cu apa si isi freaca obrajii cu ouale pentru a avea noroc si bogatie tot anul, luand la sfarsit monezile din apa. Tinerele fete se spala in apa si isi ating obraji cu cele doua oua, sperand ca vor avea obrajii rumeni si piele alba ca cele doua oua tot anul.
In intreaga tara, se obisnuieste ca, dupa slujba de Inviere, oamenii sa duca acasa cosul pascal pentru ca, mai apoi, sa aiba loc prima masa de Inviere in familie. Pasca sfintita este impartita la toti membrii familiei pentru ca acestia sa se bucure de trupul sfant al Domnului. In intreaga tara exista o sumedenie de obiceiuri de Paste precum stropitul cu apa de catre copii in a doua zi de Paste, care s-au schimbat de-a lungul timpului. Acum tinerii sunt cei care stropesc cu parfum in casele in care intra, pentru a aduce belsugul. In a doua zi de Pasti, finii merg in vizita la nasi cu bunatati traditionale, iar membrii familiei merg la cimitir si ii cinstesc pe cei plecati dintre cei vii.
Se mai spune si ca, la intoarcerea cu lumina sfanta de la Inviere, inainte de intrarea in casa, cel care tine lumanarea trebuie sa faca o cruce de fum pe grinda usii pentru ca intreaga gospodarie sa fie protejada de cele rele. In Saptamana Luminata, prima saptamana de dupa Duminica Invierii, cei care mor ajung direct in Rai pentru ca cerurile sunt deschise. La 40 de zile de la Inviere se sarbatoreste Inaltarea la cer a lui Iisus Hristos iar pana atunci, zilele de marti si joi sunt serbate prin abtinerea de la munca in gospodarie pentru ca aceasta sa fie prospera, iar semanatura sa iasa bogata.
. Ciocnitul oualor este una dintre cele mai frumoase si indragite traditii ale acestei sarbatori. Copiii iubesc sa ciocneasca oua si sa „castige”, ramanand mereu cu oul intreg in timp ce ii „bat” pe toti ceilalti. Traditia spune ca in prima zi de Paste, ouale se ciocnesc cu varful, intr-a doua acestea se ciocnesc „husca la husca”, iar in a treia zi burta la burta. Cel care loveste primul in ou spune „Hristos a inviat!”, iar cel care”primeste” loDe neuitat este si cel mai cunoscut dintre obiceiurile de Pastevitura in oul sau raspunde „Adevarat a inviat!”.
Frumoasele obiceiuri de Paste sunt pastrate in multe zone ale tarii, acestea cumuland cultura si traditiile romanesti si aratand lumii care sunt valorile si obiceiurile zonei. Cu mic cu mare, toti romanii asteapta venirea Sfintelor zile de Paste in care, dupa un post zdravan, toti se vor putea bucura din nou de bucate traditionale specifice si de sarbatori de primavara impreuna cu cei dragi. Invierea Domnului pune capat celui mai mare post din an si, totodata, sarbatoreste cel mai important eveniment al credintei crestine. Impreuna cu atractiile religioase ale acestei perioade se impletesc si placerile trupesti care deja fac cu ochiul din cartile de bucate si din mediul online. In doar cateva saptamani, toate acestea vor zambi frumos de pe masa de Paste.
