Biserica Ortodoxa celebreaza, de Sarbatoarea Floriilor, Intrarea Mantuitorului in Ierusalim, dupa ce, potrivit textelor sacre, cu o zi inainte, l-a inviat pe Lazar din Betania, fratele Mariei si al Martei. Iisus a intrat in Ierusalim calare pe un asin, animalul cel mai smerit, care i-a fost adus dintr-un sat apropiat si pe care nu sezuse niciun om pana atunci, toate intamplandu-se asa, pentru a se implini spusele prorocilor si, mai presus, vointa divina.
In Evanghelia lui Marcu se spune ca multimea, care auzise de minunile infaptuite de Iisus si, mai cu seama, de Invierea lui Lazar, l-a intampinat pe Mantuitor cu mare bucurie, strigand : « Osana, bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului ! Binecuvantata este Imparatia ce vine a Parintelui nostru David ! Osana, intru cei de sus ! ». In iconografia crestina, acest moment este infatisat cu mare dragoste si grija, in mai toate reprezentarile, in jurul lui Iisus, aflandu-se apostolii si, in apropierea lor, un copac din care mai multi copii taie crengute pe care le arunca in calea lui Iisus, alaturi de haine albe, imaculate, pentru ca Domnul sa calce pe ele. In popor, Sarbatoarea Floriilor mai este numita si Duminica Stalparilor, « stalparile » fiind ramurile infrunzite din diversi copaci – la noi, crengute de salcie inflorite (cu matisori), semn ca primavara a biruit – ramuri care se impart la biserica in Duminica Floriilor (de la ramurile inflorite venind si denumirea sarbatorii), dupa ce au fost binecuvantate printr-o rugaciune speciala.
Alte legende spun ca Maica Domnului, in vremea in care Iisus era rastignit pe cruce, a pornit sa isi gaseasca Fiul si, pentru a putea trece peste o apa, a rugat o salcie sa ii faca punte, ca rasplata binecuvantand-o ca, din lemnul ei, sa nu se poata face carbune si crengutele sa fie duse, in fiecare an, la biserica, de Florii.
O alta explicatie referitoare la Duminica Floriilor este cea legata de o sarbatoare precrestina – Floralia, la romani – dedicata primaverii, florilor si zeitei Flora, moment peste care s-a suprapus sarbatoarea crestina.
Faptul ca ramurile de salcie prind foarte repede radacini, daca sunt puse in pamant si udate, face din acest arbore un simbol al Legii Divine, in numele careia viata triumfa. In multe culturi – la indienii din prerii, la asiatici, in Tibet etc. – salcia este considerata arborele vietii, semn al reinnoirii ciclice, si se planteaza in apropierea lacaselor de cult.
La români, crengutele sfinte de la Sarbatoarea Floriilor se tin in casa, la icoane sau, sub forma de coronite, deasupra usilor si a ferestrelor, pana in anul urmator, pentru a aduce belsug si noroc, se agata in pomii fructiferi, pentru a prinde rod, se pun pe stupi, pentru ca albinele sa fie ocrotite, matisorii se arunca in curte, la vreme de furtuna, pentru a ocroti gospodaria, sau se « ating » cu ramurile copiii, ca sa creasca sanatosi, cuminti si destepti. In cimitire, se pun crengute de salcie sfintita pe morminte, alaturi de alte flori de primavara.
In anumite regiuni, mai exista un obicei legat de Invierea lui Lazar, despre care se spune ca, fiind plecat cu oile, la pascut, a lasat-o pe mama sa facand placinte si, la un moment dat, de « dorul » placintelor, a vrut sa coboare repede dintr-un copac, dar a cazut si a murit. Obiceiul este cunoscut sub numele Lazaritele si, in timpurile mai vechi, se desfasura dupa un adevarat ritual, la care participau fetele din sat, care mergeau din casa in casa (una dintre ele fiind imbracata in mireasa) si spuneau povestea lui Lazar. La sfarsit, li se dadeau, ca la colind, diverse dulciuri, dar si placinte de post (lazarite). Si in prezent, in unele sate, femeile mai duc la biserica, in ziua Invierii lui Lazar, « lazarite » de post, pe care le dau de pomana.
Se mai spune ca, de Sarbatoarea Floriilor, fetele nemaritate trebuie sa isi scoata zestrea in lumina soarelui, pentru a grabi sosirea ursitului, dar sa nu se spele pe cap, pentru a nu albi inainte de vreme. Daca pana la Florii, se aud broastele cantand, vara va fi lunga si frumoasa.
De Florii, de asemenea, sunt sarbatoriti toti cei care poarta nume de floare.
