In anul 1950, studentul absolvent de astronomie, pe nume Art Hoag, a facut o descoperire importanta in timp ce lucra la teza de doctorat la Hardvard. Hoag, care mai tarziu a ajuns sa conduca atat Statia Observatorului Naval (1955-1966), cat si Observatorul Lowell (1977-1986), incerca sa determine luminozitatea galaxiilor distante, cand a descoperit un obiect foarte neobisnuit in forma de inel. Obiectul semana cel mai bine cu o nebuloasa planetara – un invelis de gaz ce inconjura o stea pitica alba. Dar obiectul lui Hoag era atat de neobisnuit, incat acesta a sugerat de asemenea alte cateva identitati posibile, inclusiv un tip de galaxie ciudata.
Datorita naturii sale neobisnuite, timp de multi ani, astronomii nu au stiut cum sa clasifice acest obiect, asa ca el a devenit cunoscut pur si simplu ca “obiectul lui Hoag”. Diametrul sau este de 120 000 de ani lumina (cu aproximativ 20% mai mare decat galaxia noastra Calea Lactee) si se afla la aproximativ 600 de milioane de ani lumina distanta – in perioada de timp in care lumina a calatorit de la obiectul lui Hoag pana pe Pamant, trilobitii foarte mici si dinozaurii uriasi au evoluat si au disparut.
Obiectul lui Hoag este situat in constelatia Serpens (Sarpele). Printre cele 88 de constelatii antice si moderne, Serpens este unica si este singura constelatie care este impartita in doua. Cele mai multe reprezentari il arata pe Ophiuchus (Purtatorul de serpi) tinand un sarpe mare cu capul catre vest (Serpens Caput) si coada catre est (Serpens Cauda).
Cu ajutorul echipamentelor moderne de observare si datorita descoperirii unor obiecte similare, natura obiectului lui Hoag este acum mai bine inteleasa. Astronomii de azi il clasifica drept o galaxie inel, un tip rar de galaxie care are un aspect inelar. Nu se stie cum se formeaza galaxiile inel, insa teoria principala implica ciocnirea galaxiilor. Acum 2 sau 3 miliarde de ani, o galaxie s-ar fi putut ciocni cu o galaxie mai mare, similara cu galaxia noastra. Insa, intrucat stelele dintr-o galaxie se afla atat de departe una de alta, este putin probabil ca multe dintre stelele membre sa se fi ciocnit intre ele in timpul acestui cataclism galactic. Cea mai mica galaxie ar fi putut pur si simplu sa treaca prin galaxia mai mare.
Cu toate acestea, efectul gravitational al celor doua galaxii care s-au apropiat una de alta ar fi putut comprima gazul si praful pana la punctul declansarii formarii stelelor, care s-ar misca intr-un cerc in expansiune (similar cu unda care se extinde atunci cand cineva arunca o piatra in apa). Acest lucru explica inelul exterior de culoare albastruie, care este compus in principal din stele tinere si fierbinti. Sfera interioara de culoare galbena reprezinta ramasitele galaxiei originale si este compusa in principal din stele batrane. In multe imagini ale obiectului lui Hoag, se poate vedea un alt obiect in forma de inel, care se afla intre sfera centrala de culoare galbena si inelul exterior. Acesta pare sa fie o alta galaxie inel care se afla in fundal, cu mult dincolo de obiectul lui Hoag. Exista si alte galaxii inel cunoscute, insa obiectul lui Hoag este de departe cea mai faimoasa.
VIDEO:
