Oceanul Austral este numele unui ocean “nou”, al cincilea de pe Terra, care se adaugă celorlalte patru – Atlantic, Pacific, Arctic şi Indian. Acest al cincilea ocean a fost recunoscut oficial cu câteva zile în urmă, la data de 8 iunie 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor, de către National Geographic Society (NGS), care este responsabilă, încă din 1915, de cartografierea Pământului, a cerului, a mărilor şi oceanelor.

Oceanul Austral, Sursa Daily Mail
Oceanul Austral, Sursa Daily Mail

După cum sugerează şi numele – Oceanul Austral – acest ocean “nou” al Terrei este situat în emisfera sudică, în jurul Antarcticii (“austral” – “care aparţine Polului Sud”). Este mai mic decât celelalte oceane, cu toate acestea are o suprafaţă considerabilă, de 20 de milioane de kilometri pătraţi, şi aspiră mai mult de o treime din dioxidul de carbon din atmosfera Pământului.

Numele de Oceanul Austral/ Oceanul Sudic a fost folosit de oamenii de ştiinţă din domeniu încă din anul 1937, dar mulţi geografi au considerat că este doar “partea rece” a Oceanelor Atlantic, Pacific şi Indian. Pentru prima dată, în anul 2000, Organizația Hidrografică Internațională, responsabilă de coordonarea standardelor hidrografice globale, a recunoscut existența Oceanului de Sud, în 2021 National Geographic Society aliniindu-se la această decizie, acceptându-se ideea că Oceanul de Sud/ Oceanul Austral este un ocean în sine.

Oceanul Austral – coordonate geografice, caracteristici

Oceanul Austral, al cincilea ocean de pe Terra
Oceanul Austral, al cincilea ocean de pe Terra

Cartografii consideră că limitele Oceanului Austral sunt definite de un curent marinCurentul Antarctic Circumpolar, numit şi Curentul Vânturilor de Vest. Acesta se deplasează de la vest spre est între 40 şi 50 de grade latitudine sudică, înconjurând Pământul în partea sudică a Oceanelor Atlantic, Pacific şi Indian. Oceanul Austral, sublinia un specialist de la National Geographic Society, spre deosebire de alte oceane delimitate de continente, este singurul care întâlneşte alte oceane şi care înconjoară un continent.

Curentul Antarctic Circumpolar delimitează, aşadar, Convergența Antarctică, adică zona unde se întâlnesc apele reci din Antarctica și apele mai calde ale regiunilor din nord. Curentul Circumpolar Antarctic transportă circa 150 de milioane de metri cubi de apă pe secundă sau de 150 de ori mai mult decât debitul tuturor râurilor de pe Terra. Limita Oceanului de Sud este la nivelul paralelei de 60 de grade, din emisfera sudică. Mai exact, această graniță variază între 50 și 62 grade latitudine sudică.

Stramtoarea Drake
Stramtoarea Drake

Oceanul Austral este cel mai tânăr dintre oceanele de pe Terra, deoarece existenţa sa datează de doar 30 de milioane de ani, de când Antarctica şi America de Sud s-au despărţit, deschizând Strâmtoarea Drake care leagă partea sud-vestică a Oceanului Atlantic cu partea sud-estică a Oceanului Pacific. A fost numită “Strâmtoarea Drake” după numele corsarului englez Sir Francis Drake care, la sfârşitul secolului al XVI-lea, în 1578, a făcut al doilea înconjur al Pământului, trecând şi prin această zonă a planetei.

Adâncimea Oceanului Austral variază între 4000 şi 5000 de metri. Aici bat cele mai puternice vânturi de pe Pământ şi, dacă în luna martie, suprafaţa din Oceanul Austral acoperită cu gheaţă marină este de aproximativ 2,5 milioane kilometri pătraţi, în septembrie aceasta creşte la circa 18 milione kilometri pătraţi.

Oceanul Austral – o regiune ecologică distinctă

Oceanul Austral, Sursa World Atlas
Oceanul Austral, Sursa World Atlas

Recunoaşterea Oceanului Austral ca al cincilea ocean i-a convins pe oamenii de ştiinţă să declare această zonă ca fiind “o regiune ecologică distinctă”, guvernată de fenomene specifice, cu un ecosistem marin vulnerabil.

Arctic Sunrise, o ambarcaţiune Greenpeace, a explorat regiunea vreme de mai multe luni, cu oameni de ştiinţă şi fotografi la bord. Folosindu-se şi de un submarin cu două locuri, care coboară până la adâncimi neatinse până acum de om, s-au adunat date importante despre fauna şi flora Oceanului Austral.

Citește și:  Atelierul de suflat sticla – intre arta si mestesug

În pofida condiţiilor aspre, mii de specii trăiesc în apele Oceanului Sudic, unele dintre ele unice în lume. Reprezentanţii National Geographic Society speră că declararea oficială a existenţei celui de-al cincilea ocean va atrage atenţia asupra necesităţii de a proteja acest ecosistem, în condiţiile în care găurile din straturile de ozon, radiaţiile solare au dus la deteriorarea ADN-ului la unii peşti si la diminuarea cu 15% a fitoplanctonului (totalitatea organismelor vegetale și animale, în general microscopice, care trăiesc în apă până la o adâncime de 200 m și care formează hrana peștilor și a altor animale).

De asemenea, pescuitul ilegal, care se practică în Oceanul Sudic, capturarea unei cantităţi de cinci – şase ori mai mari decât cota de peşte autorizată creează dezechilibre majore în această regiune. În plus, deşeurile de sticle de plastic provenite mai ales din Asia şi care se adună în apele Oceanului de Sud reprezintă un factor poluant major.

Un sanctuar marin

O regiune ecologică distinctă
O regiune ecologică distinctă

Convenția privind conservarea resurselor vii marine din Antarctica a propus chiar crearea unui “sanctuar marin” în Marea Ross (o mare periferică din Oceanul de Sud), o rezervaţie de aproape un milion şi jumătate de kilometri pătraţi, şi interzicerea vânătorii comerciale de balene.

Chiar dacă mai există ţări-membre ale Organizaţiei Hidrografice Internaţionale, care se opun ratificării graniţelor şi numelui Oceanului Austral, declararea acestuia ca al cincilea ocean, de către National Geographic Society, este un pas important în protejarea acestei zone, cu impact asupra sănătăţii şi echilibrului Terrei.

Curiozităţi despre oceanele lumii – Oceanul Planetar

Oceanul Austral
Oceanul Austral
  • Oceanul planetar (sistemul interconectat al apelor oceanice ale Pământului) reprezintă 71% din suprafaţa Terrei, adică 361 de milioane de kilometri pătraţi, însemnând de două ori şi jumătate suprafaţa tuturor continentelor.
  • Cele cinci oceane – Atlantic, Pacific, Indian, Arctic si Austral – conţin 97,1% din volumul hidrosferei, care echivalează cu 1 340 de milioane de kilometri cubi de apă.
  • Cea mai mare parte a oxigenului de pe Terra provine din oceane.
  • Se estimează că există în jur de 25 de mii de specii marine, dintre acestea doar 1% fiind cunoscute. De altfel, omenirea ştie mai multe despre Lună decât despre adâncul oceanelor. Probabil că, în adâncuri, trăiesc vietăţi de dimensiuni enorme, altele decât cele cunoscute, fiinţe similare, de exemplu, cu caracatiţa uriaşă (peste 13 metri lungime), o expresie a fenomenului numit “gigantism de mare adâncime”.

    Marea Bariera de Corali
    Marea Bariera de Corali
  • Deşi, în mod obişnuit, ştim că rechinii sunt creaturile marine cele mai periculoase, meduzele sunt cele care au ucis de 15 – 20 de ori mai mulţi oameni decât rechinii.
  • Cea mai mare structură alcătuită din organisme vii se află sub apă şi este Marea Barieră de Corali, din nord-estul Australiei, care cuprinde circa 3000 de recifuri, de-a lungul a 2 600 de kilometri – magnifice “grădini minerale”, cu creaturi ciudate, în forme şi culori inimaginabile.
  • Dorsala Atlantică este cel mai lung lanţ muntos submarin din lume, care, din loc în loc, se extinde şi deasupra nivelului mării. Se întinde din Groenlanda, de la 333 kilometri de Polul Nord, până în Atlanticul de Sud.
  • Groapa Marianelor este cel mai adânc loc de pe Terra, se află în Oceanul Pacific, la nord de ecuator, la 2000 de kilometri distanţă de Insulele Filipine (Asia de Sud-Est) şi are 11 022 metri adâncime.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.