Conform DEX, onomastica este o disciplina lingvistica, al carei obiect de studiu il constituie originea, formarea si evolutia numelor proprii. Termenul mai poate fi utilizat si pentru a desemna totalitatea numelor proprii, in special a numelor de persoane, dintr-o limba, regiune, epoca, etc. In acest ultim context, articolul de fata isi propune, sa analizeze onomastica romaneasca din Transilvania, mai precis, a celor mai frecvete nume de familie, intalnite in acest spatiu istoric si geografic

Dupa originea lor, numele de familie se impart in urmatoarele grupari:

  1. Nume provenite din cuvinte romanesti ce indica: originea locala; aspectul fizic; caracteristici psihice; ocupatii; obiecte; semnificatia etnica; animale.
  2. Nume calendaristice.
  3. Nume de alte origini: slava, maghiara,
  4. Diverse nume cu origini insuficient explicabile.

1.Nume de familie care indica: originea locala; aspectul fizic; caracteristici psihice; ocupatii; semnificatia etnica; animale

Nume care indica originea locala

Aceste nume se refera la regiunea de unde provin familiile respective. Nume de tipul Crisan, Marginean, Moldovan, Muresan, Oltean, Salajan, Tarnovean indica originea din tinuturile Crisurilor, Marginimea Sibiului, din Moldova, de pe Mures, Olt, din Salaj, precum si de pe Tarnave. De asemenea, numele Blajan arata originea purtatorului ca fiind din zona Blajului iar Campean, din Campia Transilvaniei.

Nume date la origine dupa aspectul fizic

Un exemplu de nume in acest sens este Lungu.

Nume date dupa caracteristici psihice

Buzgo, este un nume romanesc cu originea in Salaj, avand etimon maghiar si insemnand “zelos, plin de ravna”.

foto: kanald.ro
foto: kanald.ro

Nume date dupa ocupatii

Aceste nume dezvaluie aspecte interesante din viata si preocuparile oamenilor si astfel, onomastica romaneasca devine o marturie cu implicatii etnografice. Numele ce arata o astfel de ocupatie, in mare parte reala, a unora dintre starmosii familiilor romanesti numite astfel, sunt: Atalâş, Baciu, Cismas, Cocis, colceriu sau Colcer, Deac, Olar, Palincas, Podar, Pop, Puscas, Rotar, Suciu, Suteu. Ele conduc la substantive comune precum astalâş, baci, cismar, cociş, colcer, diac, olar, palincas, podar, popa, puscas, rotar, suci si suteu. Exemplele de tipul astalâş, cocis, suci si suteu, pot da impresia ca ar fi cuvinte de origine maghiara, ceea ce este adevarat in privinta originii lor indepartate, dar nu trebuie uitat ca aceste cuvinte au patruns de veacuri in limbajul curent al unor români ardeleni si ca trebuie considerate cuvinte romanesti. Meentionam ca sinonimele lor, tamplar, vizitiu, cojocar ori blanar si brutar, au patruns in vorbirea populara a rommanilor din nordul si vestul Transilvaniei, relativ recent din limba literara, mai ales prin intermediul scolii si administratiei. Mai trebuie precizat si faptul ca substantivul “colcer” este un fel de sinonim al arhaismului “clucer”, iar “palincas” inseamna in special producator de palinca si mai rar consumator.

Citește și:  Cactusii - Stiati ca …

Trecand in revista ocupatiile de mai sus, rezulta ca, ele sunt caracteristice rurale, unele indicand ocupatii specifice perioadei feudale, legate si de viata curtilor nobiliare rurale de atunci. Nu se poate trece cu vederea faptul ca “haiduc” poate insemna haiduc, cu sens general, dar si gardian la puscarie.

Nume date dupa denumirea unor obiecte

Dupa obiecte, gasim in onomastica romaneasca, nume precum Ban, Bota, Cotet, Topor.

Nume ce au la baza o semnificatie etnica

In aceasta categorie sunt incluse nume precum Horvat, din maghiarul “ horvat” (croat), Neamtu, Rus, cu o transcriere maghiarizata, Oros, de unde si numele derivat Ososan. Tot aici se incadreaza exemplul cu transcrieri si pronuntari diferite, Seica, Seiche, Seichely, nume existente la familiile romanesti, avandu-si originea in maghiarul “szekely” (secui).

Nume date dupa denumirea unor animale

Exemple de nume: Lup, cu derivatul Lupsa, Ursu, cu derivatele Ursan si Ursut si Cerb, care este mai rar.

foto: vedeteblog.com
foto: vedeteblog.com

2.Nume de provenienta calendaristica religioasa

Cu o traditie multiseculara la români, aceste nume si-au lasat puternic amprenta in onomastica romanesca din Transilvania. Explicatia acestei persistente consta in aceea ca, in cadrul anumitor familii, se perpetuau animite nume calendaristice, care, prin reluarea lor,deveneau si o marca oarecum distinctiva pentru anumite nuclee familiale, in comparatie cu altele. Exemple de aceste nume sunt: Anisie, Balint, Cosma, Dan, Fodor, Onofrei, Pal, Parascan, Simon, Stefan, Todor, Trifan, Varva, Zehan. Se poate observa ca aceste nume apar uneori cu variante si derivate populare romanesti si nu cu formele inscrise in calendar, considerate drept literare si oficiale. De pilda, Parascan este un derivat de la Parasca, varianta populara formata prin trunchiere de la Paraschiva; Varva, format prin prescurtare, in limbajul popular, de la Varvara.

3.Nume de alte origini

Slava

Numele de origine slava, datorita unor imprejurari istorice, sociale si culturale, au persistat in onomastica romaneasca timp de mai multe veacuri. In aceasta categorie se inscriu Boca, Budu, Mircea, Penita, Raiha, Stanca, Vescan, Ciornea, Rus.

Maghiara

Onomastica romaneasca include numeroase nume de origine maghiara, cele mai frecvente fiind Farcas, Balint, Seica, Silaghi.

4.Nume a caror origine este insuficient explicabila

Chezan- o posibila derivare cu sufixul romanesc “an” din substantivul maghiar “Kez” (mâna)

Cheteles-probabil o derivare din adjectivul maghiar “koteles” (fortat, obligat)

Man-poate avea la baza nume precum Emanoil, Manea, Manole sau numele slav Mano ori grecescul Manos, fara a exclude cu totul nici substantivul comun “mann” (om, persoana) din germana.

Manecan-daca nu este o forma populara refacuta dupa originea din satul Manic, ar pute fi un derivat de la “maneca”, ori de la vechiul cuvant de origine latina “a maneca”, cu sensul de a se trezi, a porni dis-de-dimineata.

1 COMENTARIU

  1. Mai uşor cu împrumuturile vă rog!
    „Numele de origine slava, datorita unor imprejurari istorice, sociale si culturale…” „Vescan…” Veşcan şi alţii sunt nume de origine kazară, kazarii(hazarii) au descendenţi prezenţi în populaţia actuală a României. Dacă acum ei vorbesc limbi slavice sau nu(acolo unde ei se află acum) nu înseamnă că la origini au fost slavi sau că au împrumutat „veşcan” de la slavi.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Hazar
    „Maghiara.
    Onomastica romaneasca include numeroase nume de origine maghiara, cele mai frecvente fiind Farcas…”
    lup=farkas(maghiară)=vilkas(lituaniană)=वृक vṛka(sanscrită)=voŭk(bielorusă)=vŭlk(bulgară)=volk(rusă)= wolf(limbi germanice)şi lista poate continua. Cuvânt arhaic de origine indo-europeană cu mult înainte de legenda Turnului Babel care în limba română are o reminiscenţă în cuvântul compus vârcolac, vârc-olac=licantrop, olac, holeác, holeácă, adj. (înv.) desfrânat. Cu alte cuvinte persoană transformată în lup şi fără de oprelişti.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Licantropie
    Vă rog când mai studiaţi originea unor cuvinte să luaţi în calcul şi varianta, posibilitatea ca poporul român să fi avut deja cuvântul în vocabular anterior şi că în prezenţa unor năvăliri conjuncturale sau nu, cuvintele şi/sau expresiile să se fi „activat”. Dicţionarul Explicativ al Limbii Române uneori încurcă şi nu explică. Avem nevoie de o altă abordare cu privire la identitatea noastră.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.