Conceptul de “oras inteligent” (corespunzand expresiei din limba engleza – « smart city ») desemneaza un tip de asezare urbana apta sa faca fata tuturor nevoilor cetatenilor, institutiilor, companiilor etc. Din punct de vedere economic, social, cultural, ambiental. Un oras poate fi numit “inteligent” atunci cand investitiile in capitalul uman, social, in infrastructura de energie (electricitate, gaz), in comunicatii, transport, servicii de urgenta, constructii, echipamente publice etc., sunt gandite pentru o dezvoltare durabila (pe termen lung) si asigura un nivel de trai ridicat, cu o gestiune avizata si echilibrata a resurselor naturale, toate sustinute de o administratie performanta si participativa.
Orasul inteligent este multidimensional si mizeaza, in egala masura, pe aspectele economice, dar si pe cele culturale, intelectuale (educationale), acestea din urma generand o veritabila competitivitate si facand diferenta fata de alte centre urbane orientate mai mult (sau exclusiv) spre partea economica si tehnologica. Sistemele de comunicatii, intr-un spatiu urban inteligent, trebuie sa functioneze perfect, astfel incat sa poata analiza si decide, in orice moment, rezolvarea tuturor problemelor, de orice natura.
Rudolf Giffinger, specialist in domeniul « smart cities », considera ca un oras inteligent poate fi identificat in functie de sase criterii: economie inteligenta, mobilitate inteligenta, mediu inteligent, locuitori inteligenti, mod de viata inteligent, administratie inteligenta. Se apreciaza, de asemenea, ca o astfel de asezare urbana trebuie sa fie capabila sa atraga si sa retina companii care au nevoie de mana de lucru de inalta calificare.
Un institut de cercetare american – « Forumul Comunitatilor inteligente » – a intocmit un clasament al « celor mai inteligente orase », pe primele locuri situandu-se urmatoarele :
- Columbus, Ohio, Statele Unite ale Americii este recunoscut, in primul rand, prin prestigioasele sale campusuri universitare, un atu, se pare, pentru situarea pe primul loc intr-un astfel de clasament, avand in vedere ca orasele inteligente acorda prioritate resursei umane, in slujba careia sunt concepute toate celelalte dimensiuni. Un alt argument cu greutate a fost « Tech Columbus », un organism fara scop lucrativ, care are ca responsabilitate sa ajute companiile locale sa inoveze, in cele mai variate domenii, de la educatie la sanatate, de la economie la cultura, si se pare ca rezultatele nu au intarziat sa apara, de vreme ce, doar intr-un an, au fost create, in acest mod, peste 30 000 de locuri de munca.
- Oulu, Finlanda – specificul acestui oras consta in capacitatea de a reuni 200 000 de locuitori (dintre care 12 000 de studenti) intr-o zona cu climat arctic. Sursa cresterii economice durabile o reprezinta companiile «high tech », in care lucreaza peste 18 000 de angajati. Oulu mai este cunoscut si printr-un campionat mondial atipic, desfasurat aici, in fiecare an, incepand cu 1994, la sfarsitul lunii august – „Air Guitar” – care consta in a mima gesturile unui chitarist, fara a avea instrumentul muzical respectiv la dispozitie. Campionatul se bucura de un deosebit succes, in timpul celor patru – cinci zile venind aici in jur de 20 000 de participanti, de pe toate continentele.
- Stratford, Ontario, Canada – ca si in orasele inteligente mentionate anterior, se foloseste aici tehnologie de varf, orasul avand una dintre cele mai performante retele de internet din lume, ceea ce i-a permis sa lanseze si o « scoala » complet virtuala. Stratford General Hospital apeleaza, de asemenea, la aceasta retea, medicii putand sa acceseze, din orice loc, la orice moment, dosarele pacientilor lor. Companiile locale nu ezita sa puna la dispozitie calculatoare pentru persoanele cu venituri mai mici. In domeniul afacerilor, Stratford a optat pentru diversitate.
- Taichung City, Taiwan – este un oras de « zgarie nori », pastrand insa specificul asiatic. Calitatea de oras inteligent se datoreaza, in principal, Institutului de cercetari, care a permis companiilor locale, din sectorul electronicii, sa acceada la cele mai noi tehnologii.
- Tallinn, Estonia – este un oras care, in numai doi ani, a trecut de la 50 de intreprinderi/companii, la 250. Secretul ? Accesul la tehnologia comunicatiilor, inca din timpul scolii, institutiile de invatamant fiind toate echipate cu retea de calculatoare.
- Taoyuan County, Taiwan – are 44 000 de companii, 10 000 de uzine, 24 de parcuri industriale. Toate sectoarele de varf ale economiei mondiale sunt reprezentate aici, iar pentru a asigura forta de lucru, muncitorilor necalificati li s-au pus la dispozitie cursuri on line, insotite de seminarii, ateliere practice etc.
- Toronto, Canada – orasul a uimit prin felul in care dintr-un cimitir industrial abandonat, de pe malul oceanului, a facut una dintre cele mai frumoase zone urbane. In plus, dezvoltarea rapida creeaza mii de locuri de munca pentru locuitorii orasului. Are, printre altele, cinci Universitati specializate in tehnologii de varf si inovatie.
- Lyon, Franta – calitatea de oras inteligent decurge din felul in care administratia locala a reusit sa imbine trei axe – tehnologia ultramoderna, serviciile si domenii noi de activitate.
Se poate observa, cu usurinta, ca toate aceste orase inteligente aflate in top au in comun interesul exceptional pentru educatie, sanatate, cultura, in general, si pentru cele mai noi cuceriri ale stiintei si tehnologiei. Vor intelege oare, vreodata, autoritatile din Romania ca nici o societate civilizata nu poate ignora aceste domenii, fara de care calitatea vietii si progresul nu se pot sustine ?