Complexul arheologic de la Abu Simbel, situat în deșertul Nubian din Egipt, este format din două temple, marele templu și micul templu, tăiate direct în piatră în timpul domniei faraonului Ramses al II-lea. Templul de la Abu Simbel este dedicat faraonului Ramses al II-lea și soției sale, Nefertari, întregul complex este situat la 300 km de barajul Aswan și la 40 km de granița cu Sudanul. Datorită construirii barajului de la Asuan, integritatea templelor a fost amenințată de creșterea nivelului apelor Nilului.
Prin cooperare internațională a UNESCO și a autorităților din Egipt, siturile arheologice au fost cercetate, dezmembrate, numerotate și asamblate în același mod ca originalul la o nouă locație aflată la 65, respectiv 200 m mai sus, fiind aproximativ în total 2000 de bucăți. Mutarea templului a durat mai mult de 4 ani (între anii 1964 – 1968) și s-a avut grijă de orientarea lui față de soare. Chiar dacă nu s-a mai reușit o orientare identică față de acesta, razele astrului ceresc luminează în continuare zeitățile din sanctuar, dar luminează locul dorit cu o zi mai târziu față de datele inițiale, care erau 22 februarie și 22 octombrie, așa cum au fost proiectate.
Intrarea la Marele Templu din Abu Simbel este orientată spre est. Marele templu din complex este considerat cel mai frumos templu ridicat de faraonul Ramses al II-lea pentru că fațada templului are 33 metri înălțime și 38 metri lățime, patru statui ale lui Ramses al II-lea, fiind situate la intrare. Deasupra intrării este inscripționat numele faraonului, iar între picioarele statuilor se găsesc mai multe sculpturi mai mici ale familiei lui Ramses al II-lea, mama, soția sa, fii și fiicele lui. Pe pereții templului este descrisă bătălia de la Kadesh, purtată de Ramses cu hitiții nubieni.
Este un templu unic datorită modului în care Soarele luminează patru statui din interiorul templului, statui ale zeităților egiptene și ale lui Rameses al II-lea zeificat, doar în două zile din an, în 21 februarie, ziua regelui și pe 22 octombrie, ziua încoronării sale. Primele raze ale soarelui iluminează fațada, apoi pătrund în spațiul interior al templului în prima încăpere cu coloane impresionante, stâlpi și statui ale faraonului sculptate în imaginea zeului Osiris, iar apoi în cea de a doua cameră, apoi la final în sanctuar.
De două ori pe an, la datele indicate mai sus razele de soare sunt în creștere și cad pe statuia faraonului Ramses al II-lea, zeii Ra si Amun-Horahte. Însă statuia zeului Ptah nu este vizibilă deoarece Ptah este un zeu al lumii întunericului. Poziționarea statuilor în locul calculat exact față de lumina solară și apoi poziționarea întregului templul în deșert în așa fel ca, conform calculelor să intre lumina soarelui doar la datele stabilite, a făcut din acest complex o lucrare inginerească faraonică remarcabilă. În zilele în care soarele intră pe statuile faraonului, adică în cele 2 zile pe an, numărul de turiști poate ajunge și la 5000 la ușa templelor, pentru a privi ceea ce au proiectat inginerii egipteni acum 3000 de ani. Complexul remarcabil face parte din patrimoniul UNESCO. Este singurul templu din Egipt în care soția unui faraon este reprezentată la aceeași înălțime cu faraonul, la toate celelalte temple, soțiile fiind reprezentate sub genunchiul faraonului-soț.
Complexul Abu Simbel a fost construit în a doua jumătate a noului regat, în acest moment arta egipteană antică monumentală intrase ușor în declin. Când faraonii au început în anul 1260 î.e.n construirea templului, constructorii egipteni tocmai trecuseră de la tradiția decorării mormintelor la construcțiile monumentale ale templelor, dar dimensiunea mare a templului a condus la multe dificultăți.
Templele au fost construite de Ramses al II-lea pentru a-și intimida rivalii nubieni și pentru a comemora bătălia de la Kadesh, monumentele fiind construite cu sclavii pe care i-a luat prizonieri în urma bătăliilor câștigate. Când templul a fost descoperit acum 200 de ani nu se vedea din nisip decât capul statuilor uriașe și un cap al unei statui era spart.
Italianul Giovanni Belzoni a fost cel care a curățat nisipul din jurul monumentelor în anul 1817. Templul mai mic este situat mai la nord de templul mai mare, fiind dedicat de Ramses al II-lea zeiței Hathor care era zeița frumuseții și a dragostei. Fațada templului mic este străjuită de șase statui, patru ale lui Ramses al II-lea și două ale soției sale Nefertari. Cele șase statui sunt egale ca înălțime, lucru neobișnuit pentru faraonii egipteni și simbolistica monumentală a construcției templelor, ca semn al respectului pentru soția sa Nefertari.
Așezarea Abu Simbel este un mic sat nubian care s-a dezvoltat aproape de delta Nilului cel roditor, cu o cultură și o tradiție specială, muzica nubiană din sat poate fi auzită dacă turul include și o vizită în sat. Cele 5 hoteluri care oferă turiștilor cazare în zonă sunt acceptabile, dar nu sunt căutate de turiști din motive de securitate.
