Brăila este un oraş din partea de sud-est a ţării, fiind şi reşedinţa a judeţului cu acelaşi nume. Brăila este situată pe malul din stânga al Dunării la o distanţă de 20 de kilometri faţă de Galaţi. În anul 2010, s-a estimat că populaţia Brăilei ar fi de aproximativ 211.161 locuitori. Aşa cum spuneam, Brăila este o aşezare destul de veche, plasată pe malul stâng al apei curgătoare Dunărea. În prima scriere de ordin geografic apare sub denumirea de Drinago, încă din anul 1350. Apare şi pe câteva hărţi de origine catalană, încă din anii 1339, ca Angelino Dulcert şi între 1325 – 1330 – Angelino Dalorto. În anul 1368, este menţionată ca Brayla, în cadrul unui privilegiu de transport, dar şi de comerţ ce era acordat celor ce se ocupau cu negustoritul din zona Brașovului. Între anii 1538 şi 1540, oraşul a fost ocupat, din păcate, de turci, iar până ce războiul ruso – turc s-a terminat, Brăila a fost denumită Ibrail de către aceştia. Apare, ulterior, menţionată ca Breil într-o scriere ce-i aparţine lui Ttibor de Transilvania. Urmează, la începutul secolului XX, ca Brăila să treacă printr-o perioadă de înflorire maximă şi cunoaşte apogeul în momentul în care este considerat portul de ieşire – intrare al tuturor mărfurilor de pe teritoriul României. Este uşor accesibil pentru navele ce au dimensiuni mici, dar şi pentru cele medii.

Cercetările asupra Brăilei arată că oraşul a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, necunoscadu-se cu exactitate aceste origini. Se poate spune, în urma unor descoperiri, că Brăila a fost locuită încă din anul 5000 î.H., de către omul neolitic, iar la Brăilița viaţa umană se pare că a continuat şi în perioada de înflorire a bronzului, urmând ca apoi să se observe aşezări de origine getică, între secolele al IV-lea şi al III-le, I.H. Această aşezare se spune că era plasată pe o terasă foarte înaltă a Dunării, prin intermediul căreia se ţineau legături cu grecii, exact de la pontul Euxin şi până la Elada. Descoperirile ce au avut loc în era noastră pot confirma prezenţa unei civilizaţii numite pe atunci Santana de Mureş, care a continuat să aibă o aşezare medievală încă din secolele X-XI. Oraşul mai vechi este plasat chiar în spaţiul ce este delimitat de Dunăre şi actuala stradă a Unirii, numită înainte strada Cetăţii. Oraşul Brăila a fost readus pe aria teritorială a Ţării Româneşti, în anul 1829, iar autorităţile ruse ce ocupau pe atunci teritioriile au hotărât să redenumească şi să retraseze planul urbanistic, care viza mai ales felul de aşezare a noilor străzi, aceasta având să fie sub formă de semicerc: orice stradă pornea de la Dunăre şi se oprea tot la Dunăre. Exact aşa sunt azi Bulevardul Cuza Vod, Bulevardul Independenţei, Bulevardul Dorobanţilor, cât şi străzi precum: Rahova, Griviţa, Ştefan cel Mare, Plevna. Brăila îşi are meritul de a fi printre puţinele oraşe din întreaga Românie care nu a schimbat denumirile străzilor, păstrate, majoritatea, încă din cele mai vechi timpuri, de mai bine de 130 de ani. Nici măcar în perioada comunistă, numele străzilor nu au fost schimbate, ele rezistând în formă iniţială. Totodată, Brăila îşi mai are şi meritul de a nu fi modificat foarte multe clădiri ce datează încă din secolul al XIX-lea, acestea reuşind să devină o impresionantă rezervaţie pentru construcţii arhitectonice.

Ocupaţia principală, încă din cele mai vechi timpuri, a brăilenilor a fost, cu siguranţă, comerţul, cel căruia i s-au adăugat, în vremuri mult mai vechi, şi pescuitul pe malul din vest al Dunării, agricultura, creşterea diverselor animale. Chiar şi stema Brăilei apare cu un velier, care arată că acesta era simbolul comerţului. După ce, în anul 1836, Brăila este declarată port liber, s-a înfiinţat şi prima Cameră de Arbritaj Comercial. Puţin mai târziu, sunt deschise şi Curtea Comercială, cât şi Banca Comercială sau Bursa de cereale, în anul 1882. Brăila a avut o viaţă economică foarte plăcută de-a lungul vremii şi datorită acestui fapt a devenit şi una dintre cele mai vizate şi importante centre de comerţ de pe teritoriul României. Printre centrele comerciale pe care, momentan, Brăila le are, se numără: European Retail Park Brăila 1 (hypermarket Altex, Carrefour, Bricostore, Elvila Promenada Mall,), Penny Market XXL, Dedeman, Praktiker, Plus, Kaufland, Selgros, Billa, Proges, Real, Metro. În prezent, oraşul Brăila se bucură şi de două cinematografe ce se numesc: 3D Luna şi Cinemacity, dar şi de un fast-food de renume internaţional, acesta fiind, bineînțeles, KFC-ul de la Promenada Mall.

Oraşul este, totodată, şi un foarte important nod feroviar, mai ales pentru că leagă Bucureştiul de Galaţi şi de Focşani. Gara sa a fost inaugurată în anul 1872, odată ce s-a inaugurat calea ferată Galaţi – Bucureşti. Gara este importantă deoarece de aici pleacă multe trenuri pline cu cereale, lemn, cărbuni sau orice fel de produse de textile către toată ţara. În prezent, Brăila este în plin curs de modernizare, având în vedere că doar trei linii sunt folosite pentru transportul de persoane şi nouă, pentru comerţ.

orasul-braila.jpg
vedere-nocturna-cu-orasul-braila-judetul-braila.jpg
imagine-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
orasul-braila-judetul-braila.jpg
strada-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
monument-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
platou-central-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
parc-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
fantana-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
fantana-arteziana-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
fantanile-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
poza-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
cladire-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
bulevard-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
pietonala-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
sigla-cu-orasul-braila-judetul-braila.jpg
poza-cu-parc-din-orasul-braila-judetul-braila.jpg
orasul-braila-judetul-braila-port-pe-dunare.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ