Municipiul Carei se află în partea de nord-vest a României, în judeţul Satu Mare, la o distanţă de 35 de kilometri de oraşul reşedinţă de judeţ Satu Mare. Este situat aproape de punctul de trecere a frontierei spre Ungaria de la Urziceni – Vallaj. Poziţionat într-o regiune de câmpie, acesta include, pe lângă oraş, şi satul Ianculeşti, aflat la 7 kilometri distanţă. Populaţia totală este de 23.182 de locuitori, potrivit datelor recensământului din 2002, dintre care majoritari sunt maghiarii (54,33%), urmaţi de români (41,55%), germani, rromi şi alte naţionalităţi.

Localitatea Carei a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1320, sub numele de villa Karul, iar istoria ei este strâns legată de familia Karolyi, una dintre cele mai puternice din zonă, care şi-a stabilit aici reşedinţa în secolul al XIV-lea. Careiul s-a dezvoltat în jurul domeniului familiei Karolyi şi a beneficiat de pe urma statutului economic şi politic al acesteia. În 1482, cu permisiunea regelui Matei Corvin, familia Karolyi ridică o cetate de piatră, iar în secolul al XVI-lea documentele vremii menţionează o fortificaţie.

Atacurile turcilor şi, ulterior, revolta anti-habsburgică a lui Ferenc Rakoczi de la începutul secolului al XVIII-lea vor produce numeroase pagube localităţii Carei şi întregii regiuni. Această perioadă agitată ia sfârşit odată cu pacea de la Satu Mare, din 1711, semnată de contele Karolyi Sandor. Pentru a popula zona devastată de curuţi, acesta aduce în mai multe localităţi, inclusiv în Carei, colonişti şvabi. Secolul al XVIII-lea s-a caracterizat prin stabilitate şi bunăstare în această zonă, iar familia Karolyi îşi consolidează poziţia în viaţa politică a comitatului Satu Mare. Careiul primeşte statut organizat după revoluţia de la 1848, iar în anul 1876 Hegedus Jozsef devine cel dintâi primar al oraşului. Incendiul din 1887 afectează aproape întregul oraş, dar acesta este reconstruit ulterior.

La sfârşitul Primului Război Mondial, Careiul, alături de întrega Transilvanie, revine României. La 25 octombrie 1944, în apropiere de Carei are loc lupta decisivă pentru restabilirea graniţei, armata română eliberând Transilvania de Nord de sub ocupaţia horthystă. În prezent, la această dată se comemorează Ziua Armatei Române. Perioada comunistă s-a antrenat în dezvoltarea industrială a Careiului, aici înfiinţându-se întreprinderi cu profil alimentar şi textil, majoritatea închise după 1989. În anul 1995, localitatea Carei a fost declarată municipiu.

Cel mai important şi reprezentativ obiectiv turistic al oraşului Carei este castelul Karolyi, înconjurat de un parc dendrologic protejat, care se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare şi include o serie de plante rare. Edificiul datează din anul 1794, însă aspectul său a fost modificat aproape complet în urma restaurărilor din 1894, demarate de contele Istvan Karolyi. În secolul al XVII-lea, cetatea făcea parte din rândul marilor fortăreţe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei, iar în prezent găzduieşte muzeul şi biblioteca oraşului.

Construit în anul 1907, după proiectul lui Kopeczek Gyorgy, Teatrul Municipal este o altă clădire emblematică a Careiului. La început, a purtat numele scriitorului careian Gall Joszef, din 1920 este numit Teatrul Carmen Sylva, iar după 1945 – Teatrul Popular. Edificiul a fost renovat în 1953, atât în exterior, cât şi în interior, iar lojele au fost desfiinţate.

Amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe din Carei, monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial a fost inaugurat în 1964, fiind opera sculptorului Vida Gheza şi a arhitectului Anton Dâmboianu. Monumentul este executat din piatră albă, are o deschidere frontală de 18 metri, adâncimea de 5 metri şi înălţimea de 12 metri. Complexul cuprinde cinci elemente simbolice: un cap de ţăran, o poartă ornamentată, o femeie plantând o floare, chipul unui ostaş şi un obelisc asemănător turlelor bisericilor maramureşene.

Edificiile cultelor religioase constituie, de asemenea, obiective turistice remarcabile şi monumente valoroase artitectural. Biserica ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datând din anul 1752, îmbină stilul baroc cu elemente orientale. Biserica greco-catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită între 1737 şi 1739, este una dintre cele mai vechi clădiri de cărămidă aparţinând acestui cult. Biserica reformată, ridicată în perioada 1746 – 1752, impresionează prin turnul în stil baroc, realizat câteva decenii mai târziu. Biserica romano-catolică barocă Sf. Iosif de Calasanz datează de asemenea din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sinagoga oraşului a fost clădită în anul 1866 şi restaurată în 1890, iar în faţa acesteia se află în prezent un obelisc de marmură în memoria victimelor Holocaustului. În imediata apropiere, a mai existat o mică sinagogă ortodoxă, desfiinţată în anii 1970.

Fostul gimnaziu al piariştilor, care găzduieşte astăzi Grupul Şcolar Agricol, a fost construit în 1887, iar printre elevii săi se numără personalităţi ca: poetul Ady Endre, pictorul Aurel Popp, sociologul Oszkar Jaszi, istoricul şi omul politic Simion Bărnuţiu.

Printre statuile oraşului Carei, se numără bustul lui Avram Iancu, dezvelit în 1994, şi statuia poetului Petofi Sandor, inaugurată în acelaşi an.

monumentul-eroilor-din-orasul-carei.jpg
gara-din-orasul-carei.jpg
vedere-peste-orasul-carei.jpg
biserica-din-orasul-carei-si-blocuri.jpg
parc-dendrologic-orasul-carei.jpg
orasul-carei-copaci-ci-cladiri-vazute-de-sus.jpg
orasul-carei-vazut-dintr-un-turn-de-biserica.jpg
castel-karoly-din-orasul-carei.jpg
vedere-peste-orasul-carei-2.jpg
vedere-spre-capleni-peste-orasul-carei.jpg
vedere-de-la-departare-spre-gara-din-orasul-carei.jpg
vedere-spre-foieni-dinspre-carei.jpg
imagine-din-orasul-carei-judetul-satu-mare.jpg

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ