Oraşul Lipova, numit în maghiară Lippa, aparţine judeţului Arad, Crișana şi Banat şi este alcătuit, practic, din trei localităţi vechi, acestea fiind: Șoimoș, Radna şi Lipova. Populaţia totală este de aproximativ 11. 236 de locuitori, estimată în anul 2002.
Oraşul Lipova a fost pentru prima dată atestat documentar în anul 1314, atunci fiind numit Lipva, iar zece ani mai târziu apare sub numele de Castellanus de Lypua, numele referindu-se la aspectul fortificat al acelei aşezări din vremea respectivă. Din punct de vedere geografic, oraşul este plasat pe malul Mureşului, exact la intrarea acestuia pe Câmpia Aradului, aflându-se la marginea Munţilor Zarandului, exact la zona de contact cu Dealurile Lipovei. Distanţa până în Arad este de 34 de kilometri.
Scurt istoric – Generalităţi
Un aspect important în istoria Lipovei l-a constituit Cetatea Șoimoș, aceasta fiind clădită în timp ce a domnit Bela al IV-lea, mai exact între anii 1235 şi 1270, având ca primă atestare documentară anul 1245. Însă atunci cetatea trebuia refăcută din ordinul regelui, deoarece invazia tătarilor din 1241 a lăsat cetatea fără suflare.
Ulterior, acest important obiectiv dispare, pe la mijloc de secol XVI, aşa cum au dispărut şi multe alte obiective de o valoare majoră, printre care şi mănăstirea şi biserica parohială ce au fost ridicate în cinstea lui Ludovic de Toulouse, acesta fiind unchiul regelui Carol Robert de Anjou. Totodată, pe teritoriul Lipovei de astăzi au fost descoperite şi urme ale unor aşezări mult mai vechi ce datau încă din perioada neolitică, apoi urme ale dacilor şi ale romanilor, toate acestea demonstrând că încă din cele mai vechi timpuri au locuit oameni pe acele meleaguri.
După ce, în anul 1315, oraşul apare sub numele de Lipva, fiind totodată şi consemnat, i se dă titlul de oraş liber în anul 1440. Lipova a fost sub mai multe dominaţii de-a lungul anilor, însă cele care au lăsat urme impresionante au fost habsburgii, otomanii şi turcii, iar după ce a fost semnată Pacea de la Passorowitz în anul 1718, oraşul revine definitiv pe mâna habsburgilor, însă Lipova rămâne una dintre puţinele oraşe care păstrează încă urme importante ale stăpânirii turcilor.
Obiective turistice ale oraşului
Printre atracţiile turistice cele mai de preţ, amintim: Biserica Mănăstirii „Sfânta Maria” ce poate fi găsită în Radna, Biserica Ortodoxă, Muzeul Orăşenesc Lipova ce a fost înfiinţat în anul 1952 şi, ulterior, adăpostit în Castelul Misici, Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, un frumos monument din piatră, numit La Ruga, care se referă la mişcările populare ce au avut loc în anul 1744, acestea fiind centrate pe Unirea cu Roma şi stăpânirea habsburgică, cu care sătenii nu erau deloc de acord.
Apare şi vechea Şcoală Românească, care a fost construită încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, aceasta având frumoase elemente în stil baroc. Şi Bazarul turcesc este un element important din monumentele istorice ale Lipovei, acesta datând încă din timpul celei de-a doua stăpâniri otomane, dar şi staţiunea climato-balneară, ce se află la o distanţă de doar trei kilometri faţă de centrul oraşului, staţiune unde se pot trata boli cardio-vasculare şi afecţiuni la nivelul tubului digestiv, Mănăstirea „Maria Radna”, care este totodată şi biserica de pelerinaj, Cimitirul Eroilor, monumentul dedicat eroilor francezi şi celor români, căzuţi în timpul războiului pentru reîntregire, acesta datând din anul 1921, dar şi monumentul dedicat eroilor români care au căzut în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, Biserica Buna Vestire şi Cetatea Șoimoș.
Printre personalităţile care au văzut lumina zilei în oraşul Lipova, amintim pe scriitoarea Caren Francesca Banciu, publicistul Daniel Vighi, Jovan Nenad, cel care s-a supranumit împăratul Serbiei şi activistul comunist Ion Vinte.
Populaţia oraşului
Populaţia Lipovei, în anul 2002, era estimată la aproximativ 11.236 de locuitori, dintre care 10.349 erau români, adică un procent de 92.1%, şi restul erau maghiari, doar 491 de locuitori, nemţi, doar 241, reprezentând un procent de 1.9% şi ţigani sau rromi, doar 113, reprezentând un procent de 1% şi bineînţeles restul de 0.64% erau alte etnii. Majoritatea locuitorilor erau, desigur, ca astăzi, de religie ortodoxă, având în vedere că 8.767 din locuitori urmau datinile acestui tip religios, iar restul reprezentau penticostalii, romano-catolicii, baptiştii şi alte confesiuni.
Oraşul Lipova este înfrăţit cu oraşul Batania din Ungaria încă din anul 1997, iar momentan primarul său este Marius Jurcă, a cărui orientare politică este democrat-liberală. Suprafaţa totală a oraşului este de aproximativ 136.4 kilometri pătraţi în momentul de faţă, iar populaţia sa este, după cum am precizat, de 11.236 de locuitori, având o densitate de 83.55 de locuitori pe kilometru pătrat.
Foarte important în ecuaţia populaţiei Lipovei este faptul că din anul 1948, de la doar 6000 de locuitori, numărul acestora s-a dublat aproape, ajungându-se la numărul aproximat în anul 2002, respectiv cel menţionat anterior, însă apogeul a fost atins în preajma anului 1992, când populaţia Lipovei a fost de aproape 12.000 de locuitori.
Geografic, orașul se bucură de o poziție privilegiată la marginea Munților Zarand și Dealurile Lipovei, oferind peisaje impresionante și oportunități diverse pentru drumeții și activități în natură. Proximitatea la Arad, la doar 34 de kilometri, face din Lipova un punct de plecare ideal pentru explorarea întregii regiuni.
