Namur este capitala politică a Valoniei, partea francofona a Belgiei. Orașul are 105.000 de locuitori și este situat la confluența râurilor Sambre și Meuse. Namurul este un oraş relativ mic, care poate fi străbătut şi cu piciorul. Numărul mare de pietoni îl face de altfel dificil de parcurs cu maşina. Oraşul Vechi este situat la confluența râurilor Sambre şi Meuse în sud. De-a lungul istoriei, mari parți din oraș au fost distruse în mod repetat. Deși clădirile vechi nu s-au conservat până astăzi, citadela merită sa fie vizitată, datorită muzeelor variate și excelent prezentate existente.
Centrul istoric este una dintre principalele atracții turistice şi datează aproape neschimbat de la finele secolului al XVII-lea. Majoritatea clădirilor au 5-6 etaje, fiind construite în stil mosan, din cărămidă roşie şi rame de piatră albastră care încadrează ferestrele. În zonă sunt restaurante, cafenele și magazine de tot felul. Din secolul al XV-lea istoria orașului constă dintr-o serie de asedii și războaie. Un obiectiv turistic important este citadela şi castelul medieval care are o istorie de peste 2 000 de ani, având fortificații celte, un castru roman şi un castel al Conţilor de Namur.
Una dintre cele mai impresionante clădiri în Namur este Catedrala Saint Aubin, construită între 1751 și 1767 și care prezintă influențe italiene. Este singura catedrală în stil baroc din tot Beneluxul, prezentând nu doar influențe arhitecturale baroce, dar şi elemente rococo şi neoclasice.
Sala Cărnii de pe malul râului Sambre este unul dintre cele mai importante muzee arheologice din Valonia. Vechiul turn St. James construit în 1385 este singura clopotnița a orașului. Din Piața armelor, aceasta veghează orașul și a fost folosită în trecut ca punct de observație.
Teatrul Royal, renovat în urmă cu doar câțiva ani, pare o replică de dimensiuni mai mici a Operei Garnier din Paris. Halele Chair, construite între anii 1588-1590 au servit drept piaţă de carne și peşte a Namurului până în anul 1806. Astăzi, edificiul impunător adăpostește Muzeul de Arheologie, unde se pot admira artefacte și bijuterii din epoca bronzului, antichitatea galo-romană şi perioada merovingiană. În spatele muzeului se află Centrul de Cultură și Arte construit din anul 1964. Tot în Namur este situat şi Parlamentul Valoniei, mai precis în clădirea Hospice Saint-Gilles, adică în fostul spital al orașului. Menționată pentru prima dată în anul 1229, clădirea a fost dată din nou în uz în anul 1998. Fostul Palat Episcopal a fost construit în 1730 la ordinule Episcopului Thomas de Strickland, iar vechea reședința a episcopilor de Namur este acum sediul Consiliului Provincial. În apropiere este şi Muzeul Felicien Rops, dedicat pictorului şi ilustratorului cu același nume, născut în Namur.
Cetatea d’Orange se află în apropiere de Parcul de distracție Reine Fabiola. Construit inițial în 1691 pentru a proteja bastionul Terra Nova a fost parțial reconstruită de către olandezi în anul 1816. Muzeul de Arte Antice din regiunea Namur este găzduit în conacul din secolul al XVII-lea. Galeria Hôtel de Gaiffier d’Hestroy, expune opere de artă realizate în zona Namur, de la Evul Mediu la Renaștere, o colecție de aur și argint și relicve în stil mosan. Picturi remarcabile pe lemn se găsesc aici, datând din anul 1400, în stil gotic. Există în muzeu și sculpturi fine de piatră și de lemn, articole din sticlă și câteva vitralii.
Trezoreria Priory Oignies, salvată în 1940 de raidurile aeriene, este găzduită într-o singură încăpere. Exponatele includ picturi religioase din secolul al XIII-lea și relicvarii ale călugărului Hugo d’Oignies, a căror finețe poate fi admirată în special la medalioanele care au fond negru cu motive florale și frunze în mijlocul scenelor de vânătoare. Dincolo de clădirea teatrului se află Turnul St-Jacques, folosit ca turn-clopotnița din secolul al XVIII-lea. Muzeul Félicien Rops este dedicat celebrului artist născut în 1833, ce a pictat controversatele tablouri Fleurs du Mal și Les Epaves. Trei etaje de lucrări controversate cu caracter rebel, anti-autoritar și revoluționar modern sunt expuse în muzeu.
Muzeul Groesbeeck-de-Croix, fosta casă a unei familii aristrocrate, evacuată în 1935, și-a menținut mobilierul și atmosfera de pe vremuri, expunând alături de brelocuri, veselă și tacâmurile unice, obiecte decorative pline de originalitate. Gradina poate fi, de asemenea, vizitată.
Biserica St. Loup în stil baroc, fostă biserică iezuită, a fost construită în conformitate cu planurile lui Pierre Huyssens între anii 1621-1645. Coloanele sunt decorate cu un suport de marmură boltită de culoare roșie și neagră, piesele de mobilier fiind foarte rafinate.
Catedrala St. Auban este un alt edificiu religios de importanță turistică. Clădirea clasică a fost completată de către arhitectul italian Pisoni în anul 1751, pe locația bisericii vechi. În interior, există lucrări fine de artă barocă, cea mai mare parte din ele fiind colectate de la mănăstirile și bisericile din regiune, cum ar fi picturi din școala Rubens sau ale Bisericii St Loup din secolul al XVIII-lea. Fostul palat episcopal se află vizavi de catedrală și este acum sediul guvernului provincial. Roca Regelui Albert sunt un complex de roci ce se ridică la 70 m deasupra nivelul răului Meuse, în partea stânga. În acel loc regele Albert I A murit în timp ce era într-o excursie de escaladare, la 17 februarie 1934. Crucea marchează locul unde a fost găsit cadavrul. Pădurea din jur a devenit un parc național și un mic muzeu conține mici cadouri lăsate de pelerini.
Străzile din Namur oferă farmec, atmosfera fiind liniștită, orașul este plin de buticuri cu haine la modă, cafenele şi restaurante încântătoare şi romantice.
Principalele destinații pentru cumpărături preferate de către turiști sunt situate de-a lungul străzilor Rue de Fer, Rue de l’Ange şi Rue de Bruxelles, precum şi lângă gară.
Răul Meuse este pitoresc la trecerea provinciei Namur. Apele sale puternice au tăiat o vale de 300 m înainte de a coborî treptat spre nord. Grădinile de apă din localitatea Château d’Annevoie, la o călătorie de 20 minute din Namur de-a lungul râului Meuse, merită o vizită. Construite în 1758, grădinile îmbină simetria formală a stilului francez, cu gustul englezesc pitoresc și stilul italian cu abundență de fântâni.
