Situat în Transilvania, în judeţul Mureş, oraşul Târgu Mureş a reprezentat, de-a lungul timpului, un loc important din punct de vedere cultural, economic, educativ, dar şi industrial, fiind reprezentativ pentru Ţinutul Secuiesc.
Importanța pe care a ocupat-o acest municipiu a determinat transformarea acestuia în reşedinţă a Scaunului Mureş, apoi în reşedinţa Comitatului Mureș-Turda, iar mai târziu a devenit reşedinţa Regiunii Autonome Maghiare, între 8 septembrie 1952 şi 16 februarie 1968, perioadă în care a existat această regiune autonomă.
Prima denumire a municipiului Târgu Mureş a fost Mureș-Oșorhei, denumire păstrată până în perioada interbelică. Unele personalităţi istorice importante, precum Avram Iancu, preferau şi utilizau mult mai mult doar denumirea de Oşorhei, cuvânt provenit din ungurescul “vásárhely”, care înseamnă târg.
Denumirea actuală a municipiului s-a format în perioada dintre cele două războaie mondiale, iar astăzi acest nume reprezentativ pentru judeţul Mureş este recunoscut prin faptul că desemnează un important centru economic şi cultural şi o importantă atracţie turistică, atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini.
Vechimea oraşului Târgu Mureş datează încă din preistorie, fapt dovedit în urma săpăturilor arheologice realizate de către arheologul Ştefan Kovács. Descoperirile acestor săpături constau în rămăşiţe de vase de lut, bronz, cremene (sau silex) sau statuete confecţionate din pământ, a căror vechime datează din 2000 î.Hr.
Prima atestare documentară a municipiului s-a înregistrat în anul 1300, sub numele Forum Siculorum, iar în anul 1332 apare a doua atestare documentară, cu numele Novum Forum Siculorum.
Printre evenimentele istorice ale municipiului Târgu-Mureș, cu rol fundamental în construirea unui oraş puternic din punct de vedere economic, se află actul de privilegiu, oferit de regele Ungariei, Matei Corvin, în anul 1482, prin care oraşului i se oferă posibilitatea de a organiza trei târguri mari în fiecare an.
În perioada cuprinsă între anii 1601-1602, are loc un eveniment nefericit, prin jefuirea şi incendierea oraşului de către mercenarii Imperiului Austriac, eveniment care se repetă, prin intermediul tătarilor care distrug, mai târziu, oraşul. Cu toate acestea, deşi este afectat, oraşul continuă să supraviețuiască şi să deţină aceeaşi importanţă pentru Transilvania şi pentru întreaga ţară.
În anul 1616, oraşul Târgu Mureş nu mai este considerat târg şi se bucură de titlul de oraş liber regesc, datorită principelui Transilvaniei Bethlen Gabor, prin care intră în rândul oraşelor translivanene şi începe, în mod oficial, procesul de dezvoltare urbană.
Fiind un oraş liber, municipiul transilvănean acceptă înfiinţarea breslelor, existând bresle precum cea a tăbăcarilor, a cizmarilor, a blănarilor sau a olarilor, numărul total de bresle şi meşteşugari existent în anul 1657 era de 22, respective 486.
Dovezi ale importanţei culturii pentru municipiul Târgu-Mureș există încă din anul 1587, an în care a fost înfiinţat un colegiu reformat. În anul 1786, este înfiinţată prima tipografie a oraşului, de o importanţă deosebită şi, tot în această perioadă, este datată existenţa unui gimnaziu.
Astfel, o călătorie în acest oraş poate fi o incursiune în istoria şi cultura medievală transilvăneană, păşind în locurile unde personalităţi, precum matematicienii tată şi fiu Farkas şi Janos Bolyai, istoricul, teologul şi pedagogul Gheorghe Şincai, istoricul, profesorul şi preotul Petru Maior sau juristul, istoricul şi lingvistul Alexandru Papiu-Ilarian au revoluţionat întreaga cultură şi au luminat minţile românilor de pretutindeni.
Pentru cei care doresc să descopere locurile încărcate cu istorie ale municipiului Târgu Mureş nu pot începe altfel, decât prin a vizita Cetatea Medievală a oraşului. Aceasta este situată aproape de centrul oraşului şi găzduieşte, în prezent, evenimente culturale, precum “Orăşelul copiilor”, “Festivalul Berii” sau “Sărbătoarea Vinului şi a mustului”. În anul 1492, pe locul unde se află, acum, cetatea a fost ridicat castelul-cetate al voievodului Báthori István, distrus de către turci şi tătari în anul 1601.
În secolul al XVII-lea, a fost construită cetatea, iar mai târziu s-au construit 7 bastioane, 5 dintre ele fiind ridicate de către bresle. Vizitatorii pot vedea suprafaţa mare de aproximativ 4.3 hectare, pe care se află întregul ansamblu al cetăţii, iar cele 7 bastioane sunt unite prin ziduri, în interiorul cărora se află o curte imensă.
În interiorul cetăţii, se află Clădirea Manutanţei şi Biserica Reformată. Cea din urmă este cea mai veche clădire din Târgu-Mureș, finalizată în anul 1490. Deşi este distrusă în anul 1600, în urma invaziei turcilor, prin finanţările oferite de către contele Teleki Mihály, se realizează reparaţii ale bisericii, între anii 1685-1693.
Modul cum arăta astăzi biserica s-a păstrat din anii1785-1791 şi uimeşte prin clopotul de 1600 de kilograme şi 66 de metri înălţime sau prin orga prezentă din anul 1789 şi prin ceasul din anul 1892. Din punct de vedere istoric, acest locaş de cult este de o valoare inestimabilă, fiind şi locul unde au existat 37 de adunări naţionale.
Din secolul al XVIII-lea, există trei biserici care pot fi vizitate în Târgu-Mureș. Prima dintre acestea este Biserica Romano-Catolică, construită în anul 1764, bogat decorată, cu trei intrări, o orgă situată deasupra intrării principale şi cu două turnuri.
Vizitatorii acestei biserici pot admira frumuseţea clădirii, realizată de artişti valoroşi. A doua este Biserica de Piatră, construită între anii 1792-1794.
Aceasta a fost construită în locul unei biserici din lemn, din anul 1750, care a ars. Deşi biserica a fost renovată şi s-a înlocuit mobila, au fost păstrate icoanele vechi, care întregesc înfăţişarea actuală a bisericii.
Între anii 1793-1794, a fost ridicată biserica de lemn a oraşului, o clădire valoroasă, considerată monument istoric, a cărei înfăţişare a rămas păstrată, în ciuda trecerii timpului. Aici, se poate admira turnul-clopotniţă, alături de pictura realizată de către Popa Nicolae şi Bon Vasile.
În centrul oraşului Târgu-Mureș, se află Palatul Culturii, o clădire impresionantă, construită între anii 1911-1913. Aici, se poate admira scena de concerte, care poate găzdui un număr de 800 de locuri şi pe care a cântat George Enescu sau marele violoncelist Pablo Cassals.
De asemenea, acoperişul realizat din faianţă italiană, numită majolica, basoleriefurile de pe faţadă, culorile vii ale mozaicului care fac parte din ornamantele exterioare, alături de scena de pe faţada principală, inspirată din folclorul maghiar şi redată în mozaic sunt câteva dintre cauzele care fac vizitarea acestei claidiri o experienţă de neuitat.
Palatul culturii din Târgu-Mureș are un număr de 5 nivele, organizate astfel, parterul, mezaninul şi cele trei etaje. La primul etaj, se află Sala Oglinzilor, renumită prin cele 6 oglinzi de cristal şi cele 12 vitralii.
La etajul al II-lea, se află Sala Mică, destinată spectacolelor şi Săli ale Muzeului de Istorie. La ultimul etaj, turiştii pot vizita Săli ale muzeului de artă. Aici, se pot vedea un număr foarte mare de tablouri şi obiecte de artă.
În apropierea Palatului Culturii, pe strada Primăriei, se află Palatul Administrativ, construit între anii 1905-1907. Înfăţişarea pe care o are această clădire este interesantă, din decoraţia exterioară făcând parte faianţa italiană majolica.
De asemenea, vitraliile ferestrelor şi turnul înalt de 60 de metri stârnesc interesul vizitatorilor pentru această clădire, care, după 55 de ani de funcţionare, precum primăria a oraşului, este în prezent locul unde se află Prefectura şi Consiliul Judeţean.
De la Palatul Administrativ al municipiului Târgu-Mureș, dacă veţi ajunge în Piaţa Trandafirilor, descoperiţi Casa Banyai, numită şi Palatul Baroc, construită de către măcelarul Bányai Béla, între anii 1904-1907. Este o clădire frumoasă, bogat ornamentată, care a găzduit, de-a lungul timpului, un restaurant numit în limba română “Văgăuna dulce” şi un primar, pe o perioadă de 4 ani, care a locuit la etajul 1 al clădirii.
Mai sus de Casa Banyai, se află Palatul Toldalagi, în incinta căruia se poate vizita secţia de etnografie a Muzeului Judeţean. Este construit în anii 1759-1772, în stil baroc şi rococo francez, de către arhitectul Jean Luidor.
Bineînţeles, excursia printre atracţiile turistice ale municipiului Târgu-Mureș nu se poate opri aici, în continuare putându-se vizita Casa pe Arcuri, numită aşa datorită arcadelor aflate la parter, construite cu rolul de a proteja trecătorii de ploaie.
Această clădire a trecut prin numeroase schimbări, fiind casă de locuit, cazarmă sau şcoală catolică, supravieţuind unui incediu din anul 1873, iar în prezent arăta exact aşa cum a fost construită.
Un alt monument istoric important este Casa Köpeczi-Teleki, construită în anul 1554. Pe parcursul anilor, clădirea a fost modificată, fiind folosită de domnitorii Transilvaniei, care au locuit în ea. Pentru o perioadă de aproximativ 4 decenii, a fost muzeu de animale împăiate şi minereuri, urmând apoi să devină cazinou, destinat organizării de festivităţi specifice vremii.
O altă clădire importantă a Târgului-Mureș unde au locuit personalităţi, precum poetul Petőfi Sándor, în ultima sa perioada de viaţă, este Casa Görög sau Casa Armatei. Aceasta a găzduit Casa de Economii şi Casa Armatei. Alte două case importante sunt Casa Kárnász şi Casa Telek.
Prima este ridicată în anul 1824, iar la ultima renovare din anul 1986, au fost îndepărtate nouă straturi de vopsea, pentru a rămâne la înfăţişarea iniţială, fiind, în prezent, locul de oficiere a căsătoriilor civile.
A doua clădire, construită între anii 1797-1803, este în prezent în posesia Bisericii Reformate. Clădirea respectă cu stricteţe indicaţiile de construire ale contelui Teleki Domokos.
În încheierea călătoriei prin monumentele oraşului Târgu Mureş, un popas la Biblioteca Teleki şi unul la Teatru sunt binevenite. Astfel, istoria bibliotecii începe în anul 1802, când contele Teki Sámuel înfiinţează prima bibliotecă publică din România, a cărei clădire cuprinde două etaje. Contele Teleki reuşeşte să strângă un număr de 40.000 de volume valoroase.
Alături de volumele provenite de la matematicianul Bolyai şi de la fostul Colegiu Reformat, biblioteca aceasta conţine peste 200.000 de volume, aranjate în aceeaşi ordine şi acelaşi mobilier, păstrate de la înfiinţarea biliotecii. Cât despre Teatrul Naţional, acesta a fost numit Teatru Naţional în anul 1978, deşi găzduia actorii Mureşului încă din anul 1973.
La intrarea în teatru, vă întâmpină uşile din bronz, iar scările interioare în formă de cochilie de melc, alături de tapiţeria ţesută care acoperă pereţii interiori constituie o parte din farmecul decorativ al clădirii. Odată cu existenţa a două secţii, una de limbă română şi una de limbă maghiară, Teatrul Naţional al oraşului se bucura de un succes enorm.
Prin această lungă prezentare a oraşului Târgu-Neamţ, persoanele interesate să descopere farmecul acestui loc bogat în atracţii turistice au posibilitatea să cunoască câte un pic din povestea fiecărui loc magic al oraşului, făcând călătoria şi mai interesantă.
Cetatea Medievală din Târgu Mureș, cu zidurile ei robuste și turnurile de apărare, oferă o fereastră spre trecutul militar al orașului, organizând frecvent evenimente culturale și festivaluri care revitalizează istoria locală.
Gastronomia locală reflectă diversitatea culturală a orașului, oferind un amestec de preparate tradiționale românești și maghiare, fiecare restaurant și cafenea având propriul său farmec distinct. Viața culturală a Târgu Mureșului este vibrantă, cu numeroase galerii de artă, teatre și săli de concert, care găzduiesc regular evenimente ce celebrează moștenirea multiculturală a orașului.