Timişoara sau pronunţat Cimișoara, după graiul bănăţean, reprezintă cel mai mare oraş al judeţului Timiş, fiind totodată şi reşedinţa acestuia, aparţinând regiunii bănăţene. În anul 2009, Timişoara era al treilea oraş ca populaţie, din România, având cu aproximaţie 312.113 locuitori.
Numele său provine de la râul ce trece în sudul minicipiului, numit Timiş, acesta primindu-şi, de fapt, numele chiar de la românii din Antichitate, având pe atunci denumirea de Tibiscus sau Tibisis.
Din punct de vedere geografic, Timişoara este situată în partea de sud – est a Câmpiei Panoniei şi chiar în zona de divagare e celor două râuri Timiş şi Bega, apele acestora formând în zonă chiar un ţinut mlăştinos şi adesea inundat, dar oraşul s-a dezvoltat în zona de trecere din acel ţinut.
Acele mlaştini au fost totuşi de un real ajutor având în vedere că au fost ţinute pe post de fortificaţii pentru cetatea de pe vremuri, dar pe de altă parte au fost şi factori negativi, deoarece favorizau climatul umed şi nesănătos, provocau şi răspândeau epidemii de holeră şi de ciumă, factorii aceştia împiedicând practic şi dezvoltarea cetăţii, datorită numărului mare de locuitori care mureau, populaţia fiind într-o continuă scădere.
După ce reţeaua hidrografică a fost deviată, diguită şi desecată, lucrurile s-au îmbunătăţit simţitor şi oamenii au început să prospere, dar a intervenit şi o schimbare majoră: Timișul nu mai trecea prin oraş.
După ce s-a construit şi Canalul Bega, terenul respectiv a fost îmbunătăţit vizibil, iar până în 1728, mlaştinile sunt desecate complet. În ciuda acestor realizări, oraşul este moştenitorul unei pânze freatice ce se află la o adâncime de doar 0.5 până la 5 metri, fapt ce nu va permite construirea de clădiri prea înalte.
Clima Timișoarei este temperat-continentală ca restul zonelor din România, iar temperatura sa medie anuală este de 11.1 grade celsius, fiind sub influenţa maselor climatice de aer submediteranean (aer cald ce vine dinspre Marea Adriatică) şi de aer oceanic (acesta este umed şi vine dinspre Oceanul Atlantic).
După mlaştini şi succese
Timişoara este un oraş magnific pe care viteza secolului XXI şi modernitatea acestuia nu l-au iertat, un oraş care îşi are meritul pentru multe lucruri ce aveau să se întâmple pentru prima dată pe terenul acela, atât de mlăştinos la început.
Înainte de toate, în anul 1718, are loc atestarea celei mai vechi frabrici de bere, prima de altfel, de pe teritoriul întregii Românii, zece ani mai târziu, începe realizarea canalului Bega, acesta de asemenea fiind cel mai vechi canal pe care s-a putut naviga, Spitalul Municipal a fost construit în anul 1745, în anul 1760 devine primul oraş ce avea străzi luminate de lămpi din întreaga monarhie, în anul 1771, apare primul ziar de pe teritoriul ţării noastre, dar şi primul ziar nemţesc din sud-estul întregii Europe, ce se numea: Temeswarer Nachrichten, între anii 1823 şi 1826 deja se lucra cu spor pentru elaborarea unei geometrii neeuclidiene.
In anul 1854 se înfiinţează primul serviciu telegrafic din România, iar un an mai târziu, Timişoara este primul oraş din întreaga monarhie habsburgică ce avea străzi iluminate cu gaz, în anul 1881, tot în Timişoara, este şi prima reţea de telefonie lansată, din ţară, iar trei ani mai târziu este primul oraş din întreaga Europă Continentală care are străzi iluminate electric, având un număr de exact 731 de lămpi, în anul 1886, se înfiinţează prima staţie de salvare din România şi din Ungaria, în anul 1889 are loc primul meci de fotbal la nivel european, în anul 1895, tot în Timişoara este inaugurată prima stradă asfaltată din România de azi.
Încă din anul 1897, în oraş, au loc proiecţii cinematografice, iar doi ani mai târziu este inaugurat primul tramvai ce folosea electricitatea. În anul 1953, Timişoara devine primul oraş european ce deţine trei teatre de stat, în maghiară, romană şi germană şi, finalmente, precum cel mai important eveniment, în Timişoara, în anul 1989, se porneşte revoluţia împotriva regimului comunist.
Câteva obiective de interes turistic
Cele mai importante monumente istorice sunt Cetatea Timişoara, Iosefin şi Frabric, iar dintre cele mai importante biserici şi locaşuri de cult, amintim: Catedrala Mitropolitană cu numele de Sfinţii Trei Ierarhi, aflată pe Cetate, fiind construită încă din 1940, Biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, ce se află tot pe Cetate, şi este o biserică militară, Biserica Naşterea Maicii Domnului, din Pădurea Verde, ce datează din anul 1746 această fiind o biserică de lemn, adusă tocmai de la Muzeul Satului Topla, Biserica Adormirea Maicii Domnului, în Elisabetin, ce datează în din anul 1784.
Biserica Naşterea Maicii Domnului, de pe Iosefin, construită din 1936, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, de pe Fabric în partea de Est, construită în 1945, Biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, de la Fratelia, construită din 1963, Biserica Pogorârea Sfântului Duh, de la Freidorf, din anul 1975 şi multe altele ce au început să fie construie mai aproape de timpurile prezente.
Sunt şi trei sinagogi pe Cetate, Iosefin şi Fabric, iar dintre clădirile istorice, menţionăm: Castelul Huniade, Palatul Dicasterial, Palatul Baroc, Teatrul Naţional din Timişoara, Baia Publică Neptun, Palatul Dauerbach, Palatul Lloyd, Casa Prinţului Eugeniu de Savoya ce datează din 1817, Primăria veche construită încă din 1731, Casa Contelui de Mercy, Casa Brück, Palatul Episcopal romano-catolic, Casa cu axă de fier ce datează din secolul al XVIII-lea.
Orașul se află într-un proces constant de dezvoltare și modernizare, păstrând în același timp respectul pentru patrimoniul său istoric.
Timișoara oferă facilități ample pentru sport și recreere, de la stadioane la centre de agrement și săli de sport.
Orașul este bine conectat atât intern cât și internațional, prin rețeaua de transporturi care include aeroport, cale ferată și drumuri rapide.
