Venus orbiteaza in jurul soarelui la o distanta medie de aproximativ 108 milioane de kilometri si completeaza o orbita la fiecare 224,65 de zile. Desi toate orbitele planetare sunt eliptice, orbita lui Venus este cea mai apropiata de una circulara, avand o excentricitate de sub 1%. Cand Venus se afla intre Pamant si soare, o pozitie cunoscuta drept “conjunctie inferioara”, aceasta isi face abordarea cea mai apropiata de Pamant (dintre toate planetele), fiind situata la o distanta de aproximativ 40 de milioane de kilometri. Venus ajunge la conjunctia inferioara la fiecare 584 de zile, in medie.
Planeta Venus se roteste o data la 243 de zile – de departe cea mai lenta perioada de rotatie dintre toate planetele majore. Astfel, o zi siderala venusiana dureaza mai mult decat un an venusian (243 de zile fata de 224,7 zile terestre). Cu toate acestea, durata unei zile solare pe Venus este semnificativ mai scurta decat ziua siderala – pentru un observator care s-ar afla pe suprafata planetei Venus, durata de la un rasarit de soare la altul ar fi de 116,75 de zile. Soarele ar parea ca rasare in vest si ca apune in est. La ecuator, suprafata lui Venus se roteste cu 6,5 km/ora (pe Pamant, viteza de rotatie la ecuator este de aproximativ 1600 km/ora).
Daca sunt vazute de deasupra polului nord al soarelui, toate planetele orbiteaza in directia inversa acelor de ceasornic – insa, Venus se roteste in directia acelor de ceasornic in rotatia “retrograda”. Atunci cand perioada de rotatie a planetei a fost masurata pentru prima data, oamenii de stiinta au fost nedumeriti de modul in care Venus a ajuns sa aiba o rotatie retrograda lenta. Atunci cand s-a format din nebuloasa solara, Venus trebuie sa fi avut o rotatie prograda mult mai rapida, dar calculele arata ca de-a lungul a miliarde de ani, efectele mareice asupra atmosferei sale dense ar fi incetinit rotatia initiala a acesteia pana la valoarea de astazi.
Un aspect curios al orbitei lui Venus si al perioadei de rotatie este faptul ca intervalul mediu de 584 de zile dintre apropierile succesive de Pamant este aproape egal cu cinci zile solare venusiene. Nu se stie inca daca aceasta relatie a aparut din intamplare, sau este rezultatul unui cuplaj mareic cu Pamantul. In prezent, Venus nu are satelit, desi asteroidul 2002 VE68 mentine o relatie cvasi-orbitala cu aceasta. Este foarte probabil ca acum miliarde de ani Venus sa fi avut cel putin un satelit, creat de un impact urias. Aproximativ 10 milioane de ani mai tarziu, un alt impact a inversat directia de rotatie a planetei. Directia de rotatie inversata a planetei a determinat satelitul lui Venus sa coboare lent in spirala pana cand s-a prabusit pe Venus si a fuzionat cu aceasta. Daca impacturile ulterioare au creat alti sateliti, acestia au fost absorbiti in acelasi fel ca primul.
