Miscarea Pamantului in jurul soarelui se numeste orbita Pamantului. Planeta noastra se afla la aproximativ 150 de milioane de kilometri de soare si isi incheie orbita la fiecare 365,242199 de zile solare. Timpul suplimentar al fiecarei orbite determina nevoia de a avea ani bisecti. Aceasta miscare face ca soarele sa para ca s-a mutat cu un grad pe cer, in fiecare zi. Pamantul orbiteaza in jurul soarelui cu viteza de 108 000 de kilometri pe ora.
Datorita inclinarii axei Pamantului, inclinatia traiectoriei soarelui pe cer variaza de-a lungul anului. Pentru un observator aflat la o latitudine nordica, cand Polul Nord este inclinat catre soare, ziua dureaza mai mult si soarele se urca mai sus pe cer. Acest lucru are ca rezultat cresterea temperaturilor, datorita cresterii radiatiei solare care ajunge la suprafata. Cand Polul Nord este inclinat departe de soare, lucrurile stau invers, iar clima este in general mai rece. Deasupra Cercului Arctic, lumina zilei nu poate fi vazuta o perioada de timp. Aceasta se numeste noapte polara. Inclinarea axiala este motivul pentru care avem anotimpuri.
Periheliul si afeliul Pamantului s-au schimbat pe parcursul istoriei. In vremurile moderne, periheliul Pamantului (147,098,074 kilometri) are loc in jurul datei de 3 ianuarie, iar afeliul (152,097,701 kilometri) are loc in jurul datei de 4 iulie. Schimbarea distantei dintre Pamant si soare are ca rezultat o crestere de aproximativ 6,9% in ceea ce priveste energia solara care ajunge pe Pamant (la periheliu in raport cu afeliul). Deoarece emisfera sudica este inclinata catre soare in aproximativ acelasi moment cand Pamantul se afla in punctul cel mai apropiat de soare, aceasta primeste mai multa energie de la soare decat emisfera nordica, pe parcursul unui an. Acest efect este mult mai putin semnificativ decat schimbarea totala de energie datorate inclinarii axiale, iar cea mai mare parte a energiei este absorbita de proportia mai mare de apa care se gaseste in emisfera sudica.
Timp de multe secole s-a crezut ca Pamantul nu orbita in jurul niciunui obiect si ca toate obiectele orbitau in jurul Pamantului (univers geocentric). Acest punct de vedere a fost abandonat abia acum cinci secole. Vederea heliocentrica (toate obiectele orbiteaza in jurul soarelui) a preluat conducerea si de-atunci au fost facute multe progrese in domeniul stiintei.
