Ouăle Fabergé sunt cele mai cunoscute şi cele mai preţioase ouă de Paşte, create, în secolul al XIX-lea, la cererea lui Alexandru III, penultimul ţar al Rusiei, şi a lui Nicolae II, ultimul împărat al Rusiei, rege al Poloniei şi duce de Finlanda, pentru ca aceştia să le dăruiască, de Paşte, sotiilor lor, Maria Feodorovna, respectiv Alexandra Feodorovna.
Mai mult decât simboluri de Paşte, ouăle Fabergé sunt expresia opulenţei, a luxului, a unei epoci decadente, adevărate opere de artă, înconjurate de mister şi menite să fascineze. Este vorba, în total, de 52 de astfel de ouă, unul mai frumos şi mai îndrăzneţ în concepţie decât celălalt, toate realizate de bijutierul rus Peter Carl Fabergé, între 1885 şi 1916, pentru familia imperială rusă. Dintre cele 52 de ouă Fabergé, şapte s-au pierdut, iar ultimele două, finisate (numite “Constellation” şi ”Kareliana”), nu au mai fost livrate din cauza Revoluţiei din 1917.
Chiar dacă Peter Carl Fabergé, de-a lungul vieţii, a făurit nenumărate alte bijuterii, ouăle imperiale au rămas, până astăzi, inegalate în frumuseţe.
Peter Carl Fabergé şi fabuloasele daruri de Paşte ale ţarului Alexandru III – Ouăle Fabergé
Peter Carl Faberge nu a fost, de la început, bijutierul curţii imperiale ruseşti şi nu este rus de origine. Tatăl său provenea dintr-o familie protestantă franceză, care a emigrat în Germania, apoi s-a mutat la Livonia, un ţinut istoric din zona Mării Baltice, care făcea parte, la vremea aceea, din Rusia imperială, stabilindu-se ulterior la Sankt Petersburg, unde s-a şi născut fiul său, Peter, apoi la Dresda.
În 1864, când Peter a împlinit 18 ani, acesta porneşte, după cum era obiceiul vremii în famiile aristocrate, să facă “Marele Tur al Europei”, pentru a-şi desăvârşi educaţia, pentru a descoperi marile valori ale culturii europene şi pentru a înţelege care sunt domeniile de interes pentru viitor. Face ucenicie în atelierele marilor bijutieri din Europa, iar în 1872 se stabileşte la Sankt Petersburg.
Casa Faberge, care producea diverse obiecte de artă, inclusiv bijuterii, devine din ce în ce mai cunoscută, făcând senzaţie la o expoziţie de la Moscova, din 1882, unde Peter primeşte şi o medalie de aur, pentru o brăţară – replică a unei brăţări din aur, din secolul al IV-lea i.Hr., parte a comorilor sciţilor, expuse la Ermitaj. În aceste împrejurări este remarcat de ţa rul Alexandru III, care îi comandă un set de butoni de cămaşă, în formă de greier.
În 1884, lui Peter Carl Faberge i se acordă privilegiul de a fi furnizorul Casei imperiale ruse, iar în anul următor Alexandru III îi oferă soţiei sale un superb ou de Paşte, încercând în felul acesta să-i mai aline Mariei Fodorovna dorul de ţara sa natală, Danemarca, şi starea de tristeţe într-un imperiu îndepărtat şi străin, alături de un soţ ales de familia sa.
La prima vedere, părea un ou de Paşte ornamental, făcut din email alb, acoperit cu platină, dar interiorul era absolut spectaculos: un pui multicolor, din aur, purtând o coroană în miniatură, iar pe coroană era montat un alt ou, mic, din rubin – o veritabilă operă de artă. În plus, ceea ce a făcut ca acest dar să fie şi mai special a fost faptul că a fost inspirat dintr-o colecţie de bijuterii a Casei regale daneze, amintindu-i tinerei ţarine de locurile sale natale. Împărăteasa a fost atât de încântată de acest dar, încât în fiecare an ţarul îi comandă lui Faberge un astfel de ou, cu ocazia Sărbătorilor pascale. După moartea împăratului, în 1894, fiul său, Nicolae II a continuat tradiţia şi a comandat la Casa Faberge două ouă, unul pentru tânăra sa soţie şi altul pentru mama sa, şi aşa în fiecare an, până în 1917.
Pentru realizarea faimoaselor ouă Fabergé, bijutierul folosea aur de patru culori (galben, alb, roz şi verde), pietre semi-pretioase din Munţii Ural, jad verde mai ales, rodonit, cuarţ, agată, fildeş etc. În privinţa stilurilor, dominante erau influenţele rococo, Louis XVI, renascentist şi chiar elemente de art nouveau.
Misterele legate de celebrele ouă Fabergé
După căderea Familiei Romanov, excepţionalele ouă Fabergé s-au împrăştiat în toată lumea. Unele se află acum în colecţii private, altele în diverse muzee, iar altele au dispărut fără urmă.
Despre unul dintre cele dispărute, confecţionat în 1889, se ştie că, în 1952, a fost vândut de o familie de anticari unui cumpărător misterios, despre care se ştia doar că este “străin”, după care urma i s-a pierdut definitiv.
Alte trei ouă Fabergé se află în posesia reginei Angliei, Elisabeta II – un ou “Orologiu cu coloane”, oul “Coşul cu flori” şi “Oul mozaic”. Acestea au fost achiziţionate şi lăsate moştenire reginei Elisabeta II de către regele George V şi regina Maria, ducesă de Suffolk, în 1933. Dată fiind raritatea şi numărul limitat al ouălor Fabergé, astăzi acestea sunt considerate obiecte de colecţie.
Deşi pare neverosimil, un alt ou, crezut pierdut, dintre cele 52 create de Fabergé, în valoare de 20 de milioane de dolari, a fost găsit în urmă cu câţiva ani, într-o piaţă din SUA. Un altul a fost vândut de cineva, pentru suma de 8000 de dolari unui vânzător de fier vechi. Ignorându-i valoarea, acesta a vrut să-l topească şi să-l vândă înainte ca pretul aurului să scadă. Din întâmplare însă i-au căzut ochii pe un articol de ziar în care a văzut o fotografie a unui ou Fabegé în valoare de 20 de milioane de dolari. În felul acesta oul a ajuns parte a unei colecţii private.
După 1917, atelierele Fabergé, din Rusia, au fost naţionalizate şi transformate în fabrică de arme, iar familia Faberge s-a refugiat în Suedia. O parte a colecţiei de ouă Fabergé a fost vândută în străinătate, alte 24 de ouă au fost expuse în Palatul Armurilor din Moscova. Dintre acestea, Stalin a vândut, în 1927, 14 ouă, lăsând alte 10 la Kremlin.
În februarie 2004, urmaşii şi moştenitorii Casei Fabergé au vrut să recupereze şi să vândă la licitaţie ouăle care s-au mai păstrat din colecţie, dar fiica cosmonautului Iuri Gagarin, directoarea Muzeului Kremlin, le-a propus să le întoarcă la Moscova. Un om de afaceri rus a achizionat, de comun acord, această parte a colecţiei, pentru suma de 100 de milioane de dolari şi a expus-o în 2013, la Sankt Petersburg, la Palatul Shuvalov, în care este deschis Muzeul Fabergé.
În 2007, numele “Fabergé” a fost cumpărat de un bijutier francez, care şi-a propus să păstreze viu spiritul fondatorului, un artist excepţional, creator al unor veritabile opere de artă.
Valenţe simbolice ale oului pascal
Oul de Paşte, dincolo de realizarea lui spectaculoasă, în maniera artistică, aşa ca în cazul oului Fabergé, este un simbol încărcat de nenumărate semnificaţii, care contribuie la atmosfera Sărbătorii Învierii Domnului, la vremea primăverii, a reînnoirii lumii.
Oul pascal este simbol al acestei sărbători încă din secolul al IV-lea, când biserica a instituit regula de a nu se consuma ouă în Săptămâna Patimilor, nu pentru că ar fi fost mâncare “de dulce”, ci pentru că “oul” reprezintă Viaţa şi Renaşterea.
În memoria colectivă a multor popoare s-a păstrat acest înţeles mitic al oului, ca imagine-simbol a Totalităţii, a Genezei care urmează haosului, este reprezentarea unei realităţi primordiale, care conţine în ea toate posibilităţile fiinţării, pe care Divinitatea le transformă în fapt: cer, pământ, stele, lumină, oameni etc. Oul este simbolul unităţii celor patru elemente ale Inceputului: coaja este simbol al Pământului, membrana, al aerului, albuşul, al apei, iar gălbenuşul, al focului.
Oul de Paşte este semnul creaţiei repetabile, pentru că omul, retrăind prin post, prin curăţenia casei şi a gospodăriei, prin mersul la biserică, prin vopsitul ouălor etc., ceea ce s-a întâmplat demult, îşi purifică fiinţa, trece, spiritual, din timpul profan în cel sacru. Aşa trebuie înţeles şi gestul păstrat prin tradiţie, la români, dar şi la popoarele din jur, de a se oferi primele ouă roşii îndată după Slujba de Înviere.
