„Oul lui Columb” (în italiană, „Uovo di Colombo”) este o expresie care se referă la o idee sau o descoperire strălucitoare, despre care cei care nu sunt în stare să o realizeze, când li se explică în ce fel s-a putut împlini, spun că este simplă şi uşoară sau se miră că nu s-au gândit şi ei, minimalizând importanța situației respective. Sau, în spiritul unei ziceri autohtone, „După război, mulți viteji se arată”.
Expresia „Oul lui Columb” a rămas peste timp grație unei întâmplări relatate de istoricul și călătorul italian Girolamo Benzoni, în cartea sa „Istoria lumii noi”, publicată în 1565. Acesta povestește că celebrul navigator Cristofor Columb, descoperitorul Americii (în 1492), aflându-se la o petrecere cu mai mulți nobili spanioli, unde principalul subiect de conversație era descoperirea Lumii Noi, a trebuit să suporte invidiile și malițiozitățile unora dintre participanții la petrecere, care afirmau cu nonșalanță că, de vreme ce America există, oricine ar fi putut ajunge acolo, dacă s-ar fi gândit.
Cristofor Columb nu a replicat nimic la comentariile aroganților nobili, dar, după un timp, dând impresia că vrea să-i provoace la un joc de societate, a dorit să i se aducă un ou și i-a întrebat pe nobilii comeseni care dintre ei ar reuși să pună oul să stea drept pe unul dintre capete.
Au încercat pe rând, dar nimeni nu a reușit, după care Columb a bătut ușor oul la unul dintre capete și l-a așezat în poziție verticală pe farfurie. „Așa ne-am gândit și noi” – ar fi spus nobilii, cărora Cristofor Columb le-a replicat: „Cu siguranță, trebuia doar să vă treacă asta prin gând!”. Mesajul legat de „Oul lui Columb” era clar: după ce o faptă a fost făcută, toată lumea are impresia că știe cum să o facă.
După unele mărturii, anecdota cu „oul” a circulat și în alte variante, mai vechi, anterioare perioadei în care a trăit descoperitorul Americii (adică secolul al XV-lea), și ar fi fost „adaptată”, devenind consacrată în forma „Oul lui Columb”, din momentul în care a fost legată de renumitul navigator. Astfel, Giorgio Vasari, pictor și scriitor italian, povestește că Filippo Brunelleschi, un tânăr arhitect, în jurul anului 1400, a proiectat o cupolă neobișnuit de mare și de grea, pentru Catedrala Santa Maria, din Florența.
Oficialii orașului, neîncrezători în capacitatea tânărului de a duce la bun sfârșit lucrarea, ar fi cerut să vadă proiectul acelei cupole, dar Brunelleschi le-a cerut mai întâi să facă să stea în poziție verticală un ou. Evident, nimeni nu a reușit și atunci arhitectul a făcut gestul de a lovi ușor oul la un capăt, făcându-l să stea vertical. Ceilalți candidați la ridicarea cupolei au protestat că și ei ar fi putut să așeze oul vertical, la care Brunelleschi le-a replicat faptul că, probabil, și ei ar fi putut ridica respectiva cupolă, dacă aveau proiectul. Urmarea a fost că Brunelleschi a fost însărcinat să ducă la bun sfârșit ridicarea cupolei catedralei Santa Maria.
De pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a rămas o gravură celebră a pictorului englez William Hogarth, cu titlul „Columb spărgând oul”.
În prezent, în orașul San Antonio, Ibiza, Spania, monumentul care amintește de marele navigator Cristofor Columb, născut la Genova (pe teritoriul actual al Italiei), dar aflat în serviciul regilor spanioli Isabela de Castilia și Ferdinand al II-lea de Aragon, este un ou uriaș, așezat vertical.
La Expoziția universală din 1893, genialul inventator Nicolas Tesla a utilizat „Oul lui Columb” pentru a demonstra principiile câmpului magnetic rotitor, plasând un ou din cupru într-un câmp magnetic, oul rotindu-se în jurul axei sale și rămânând vertical, sprijinit pe unul dintre capete, prin efect giroscopic.
Relevantă pentru sensul și popularitatea expresiei „Oul lui Columb” este și sublinierea pe care o face scriitoarea Mary Shelley, în introducerea la cea de-a treia ediție a arhicunoscutului său roman „Frankenstein”, în 1869: „În toate chestiunile referitoare la descoperiri și invenții, chiar și în cazul celor care țin exclusiv de imaginar, ne amintim mereu povestea cu Oul lui Columb. Este inventator/descoperitor cel care are idei, dar care are și capacitatea de a le transforma în fapt”.
Cu siguranță, expresia internaționalizată „Oul lui Columb” (se folosește în multe limbi, cu același sens) va rămâne vie multă vreme. Este de ajuns să ne uităm în jur să vedem cum reacționează majoritatea oamenilor când este vorba de meritele și reușitele autentice ale cuiva.
