Aflat langa capitala Spaniei, Madrid, Palacio Real de Aranjuez, resedinta de vara a familiei regale, acopera o vale, la confluenta raurilor Tag si Jarama. Acum cateva secole, acest loc era o statiune populara in special in randul familiilor aristocrate madrilene, lucrarile de constructie la acest grandios palat incepand in anul 1380.
Cel care a comandat ridicarea unei astfel de constructii aici a fost regele Filip al II-lea al Spaniei, insa mult mai tarziu de la construirea palatului, acesta spunandu-le, in anul 1561, celor doi arhitecti sa transforme, in ultima instanta, structura care se afla deja aici intr-o resedinta regala de vara. Lucrarile de constructie au fost finalizate abia sub domnia regelui Ferdinand al VI-lea, chiar daca cele doua aripi aveau sa fie adaugate mult mai tarziu, si anume in timpul lui Carol al III-lea.
De pilda, mare parte din decoratiunile interioare dateaza din secolul al XVIII-lea, acestea fiind alese atunci pentru ca, in aceasta perioada, se trecuse la renovarea palatului. Important de mentionat aici sunt Sala Portelanurilor si Sala Oglinzilor, incaperi reprezentative pentru frumusetea edificiului Palacio Real de Aranjuez. Insa ceea ce impresioneaza la aceasta constructie, pe langa grandoarea sa arhitectonica, sunt superbele gradini. Pentru amenajarea lor, Filip al II-lea le-a cerut ajutorul unor gradinari olandezi si francezi, care, urmand stilul renascentist italian, au reusit sa creeze un adevarat paradis al naturii.
Aceste gradini, cu plan geometric, alcatuieste domeniului palatului. Si nu ar trebui sa ne mire incrancenarea si pasiunea cu care Filip al II-lea s-a ocupat de amenajarea gradinilor de langa Palacio Real de Aranjuez, regele spaniol fiind un mare iubitor al plantelor. Ba chiar, el a plantat aici atat legume, apeland la tehnici inovative de inginerie hidraulica de ultima generatie, cat si flori.
Mai apoi, regele Filip al IV-lea avea sa se ocupe de frumoasele gradini de langa palat, in anul 1660, acesta incepand sa creeze un parc baroc, in care a adus fantani arteziene decorative, precum Fantana lui Apollo, statui, dar si o insula artificiala, numita Jardin de la Isla, toate pentru a da nastere unui mediu cat mai placut cu putinta. Lucrarile de amenajare la parc au fost finalizate abia sub domnia regelui Filip al V-lea. Intr-un final, locul care a devenit cea mai importanta gradina realizata in Spania dinastiei habsburgice avea sa fie reprezentativ pentru madrileni.
Peisajul arid se afla in contrast cu vegetatia luxurianta. De pilda, Jardin del Principe include o retea de santuri de apa cu o lungime de 6.000 de metri, fiind o dovada vie a faptului ca monarhii spanioli s-au ingrijit indeaproape de agricultura, botanica si, nu in ultimul rand, de frumusetea capitalei Spaniei, Madrid.
Tot pe aceasta proprietate, chiar in apropierea Palacio Real de Aranjuez, Juan de Villanueva a dispus construirea unui alt palat, de aceasta data, mult mai mic, numit Casa del Labrador, unde vizitatorii pot admira o colectie impresionanta de arta decorativa neoclasica. Mai mult decat atat, palatul mai adaposteste si Museo de las Faluas Reales, unde drept exponate au fost alese ambarcatiunile monarhilor din Spania.
