Palatul Cercul Militar Naţional se află în centrul Bucureştiului, pe Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 22 şi este una dintre clădirile reprezentative ale capitalei, arhitectura sa amintind de Opera Naţională din Paris (Palatul Garnier).
Lucrările de construcţie a edificiului Cercului Militar au început în anul 1911, după un proiect realizat de către arhitectul Dimitrie Maimarolu, împreună cu V. Ştefănescu şi E. Doneaud.
Clădirea a fost ridicată pe locul fostei Mănăstiri Sarindar, o importantă aşezare monahală a oraşului. Din cauza terenului mlăştinos, s-a optat pentru o fundaţie pe piloni de stejar. Stilul arhitectural al Palatului este unul electic, cu monumentalitatea caracteristică academismului francez.
Palatul a reprezentat sediul Cercului Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti, organizaţie ce a luat naştere în anul 1876. Cea mai mare parte a fondurilor pentru construcţia imobilului au provenit din donaţii, subscripţii şi cotizaţii ale ofiţerilor, fiind completate cu subvenţii de stat şi împrumuturi.
Din cauza Primului Război Mondial, lucrările la construcţia Palatului Cercului Militar au stagnat. În anul 1915, s-au realizat mai multe finisaje, în special la etajele 3 şi 4 şi la terasă. În timpul ocupării Bucureştiului de către trupele nemţeşti, în anul 1916, Cercul Militar a fost transformat în închisoare pentru prizonierii români şi ruşi. Ulterior, după terminarea războiului, se reiau lucrările.
Inaugurarea oficială a edificiului a avut loc la 4 februarie 1923, în cadrul unui eveniment care s-a bucurat de prezenţa Regelui Ferdinand I al României şi a Reginei Maria, a ministrului de război Gheorghe Mărdărescu, a comandantului Corpului 2 al Armatei, generalul Ştefan Holban, şi a altor personalităţi ale epocii.
Palatul Cercului Militar Naţional cuprinde mai multe săli impunătoare, amenajate în diferite stiluri, împodobite cu basoreliefuri, stucaturi şi alte elemente decorative, alături de opere de artă şi obiecte valoroase de mobilier. Scara de Onoare, din marmură, construită în dublă pantă, face trecerea spre etaj şi sălile de recepţie. Sala de Marmură este decorată în stil antic, cu armele folosite în luptă în acea vreme.
Sala Maură, ornamentată cu elemente florale, are pereţii îmbrăcaţi în lambriuri din lemn. Sala Bizantină se remarcă printr-un şir de arcade în interiorul cărora se află fresce murale reprezentând scene de referinţă din istoria românilor şi imaginile unor conducători ai României independente.
Încăperea este realizată stil bizantin, cu elemente tradiţionale româneşti. Design-ul Sălii Norvegiene se inspiră din atmosfera specifică statelor nordice, fiind decorată cu grinzi de lemn şi elemente din mitologia scandinavă. În Sala Gotică, se întâlnesc elemente caracteristice acestui stil, în special arcuri frânte în ogive.
Clădirea Palatului Cercului Militar Naţional găzduieşte şi Biblioteca Militară Naţională.
Galeria de Artă a palatului adăpostește o colecție valoroasă de lucrări ale artiștilor români, fiecare tablou reflectând epoci și stiluri diverse care au modelat cultura națională.
Grădinile palatului, deschise pentru vizitare în anumite perioade ale anului, oferă un spațiu de relaxare și admirație, unde arhitectura se împletește armonios cu natura.
Biblioteca palatului, o comoară a cunoașterii, găzduiește mii de volume și manuscrise rare, multe dintre ele legate de istoria militară și națională a României.
