Pentru inceput, trebuie sa ne lamurim cine sunt maharajahii sau nawabii (in romana – nababii), in cinstea sau la comanda carora Palatul Mysore si celelalte palate din India au fost construite. Acestia erau persoane foarte bogate, termenul de maharajah vizand acele persoane care sunt hinduse, iar nawab – persoanele musulmane. Ei conduceau mini-statulete din India, mai ales in zonele independente fata de imperiul hindus de la Hampi sau de Imperiul Marilor Moguli. Acestia au colaborat si cu britanicii in perioada colonizarii, astfel incat statele maharajahilor au devenit protectorate.
Protectoratele sunt acele state in care afacerile interne sunt reglate de conducatorii locali, iar posta, telegraful, apararea si relatiile externe depindeau de britanici. In momentul independentei erau nu mai putin de 560 de astfel de state conduse de maharajahi, dar au fost nevoiti sa renunte la putere in favoarea noii Uniuni Indiene sau a Pakistanului. Totusi, majoritatea acestora se aflau in nord, sudul nefiind cuib al maharajahilor. De aceea, se remarca in mod special, conducatorii regiunii Mysore, familia Wodeyar, care si-au putut apara avutia si drepturile. Britanicii au avut la un moment dat putere asupra acestei regiuni, insa in 1881, la cererea familiei regale, Mysore si-a recapatat suzeranitatea limitata.
Mysore este al doilea oras ca marime din statul Karnataka, deseori descris si ca Orasul Palatelor. Insa dintre toate acestea, se ridica mandru in centrul orasului, unui dintre cele mai frumoase palate de maharajah din intreaga Indie. Palatul Mysore este vizitat de aproximativ 2,7 milioane de vizitatori anual, adica este urmatorul obiectiv preferat de turisti dupa Taj Mahal. Cu toate acestea, in interiorul palatului nu se pot face fotografii, acesta fiind unul dintre putinele obiective care impun aceasta restrictie in India. Tariful de intrare este de 200 de rupii indiene (aproximativ 3 euro) pentru straini si de doar 20 de rupii indiene pentru cetatenii indieni. Bineinteles, ca in majoritatea obiectivelor cu traditie hindusa sau musulmana, nu se permite intrarea in palat decat descult.
Termenul de Palatul Mysore se refera in special la palatul vechi. Dinastia Wodeyar a construit prima oara un palat in Mysore in secolul 14, care a fost demolat si construit apoi de multe ori. Ei conduceau intreaga zona Mysore pana la obtinerea independentei Indiei. Palatul din ziua de astazi a fost construit in 1897 si completat in 1912, pentru ca in 1940 sa urmeze o extindere a planului sau. Astazi, palatul Mysore este in continuare resedinta maharajahului-deputat.
In ceea ce priveste stilul arhitectural, deseori este descris drept stilul Indo-Saracenic, cu influente hindu, mogule, rajputane si chiar gotice. Combinatia rezultata din amestecarea acestor stiluri este foarte spectaculoasa si, de altfel, foarte la moda la inceputul secolului XX in toata India, influentand si arhitectura locala in regiuni din Marea Britanie, Australia si Malaezia. Elementele mogule sunt prezente mai ales prin domurile roz-rosii in forma de ceapa, cele rajputane prin balcoane si prin armata de coloane incredibil incrustate.
Structura sa de 3 etaje este din piatra, cu domuri de marmura si cu un turn de 5 etaje care masoara aproape 45 de metri inaltime. Palatul este inconjurat de o gradina imensa. Cele trei etaje din granit gri combinat cu domuri de marmura roz, au fost create de Henry Irwin, arhitect irlandez care si-a adus contributia masiva in India, in perioada coloniala. Fatada palatului are 7 arcuri deschise si doua mai mici care flancheaza arcul central, sprijinit pe stalpi inalti. Deasupra arcului central se afla o pictura impresionanta, in care este reprezentata Gajalakshmi, adica zeita sanatatii, prosperitatii, norocului si abundentei, impreuna cu elefantii sai.
Camere remarcabile in Palatul Mysore:
Ambavilasa
Era folosita de catre rege pentru auditiile private si este una dintre cele mai spectaculoase camere. Intrarea in opulenta sala se face printr-o usa din lemn de trandafir, incrustata cu fildes, care da inspre un altar inchinat Ganeshei. Nava centrala a salii are coloane aurite, tavan de sticla colorata si candelabre cu motive florale care se oglindesc in podeaua de piatra dura in mozaic, impodobita cu pietre semi-pretioase.
Gome Thotti – Pavilionul Papusii
Intrarea in palat se face prin acest pavilion, o galerie de papusi traditionale din secolul 19 si inceputul secolului 20. Pavilionul gazduieste si o colectie de sculpturi si obiecte ceremoniale indiene si europene, precum un elefant de lemn care este decorat cu 84 de kilograme de aur.
Kalyana Mantapa
Numita si sala casatoriei, este un pavilion octogonal, de dimensiuni generoase, unde se remarca din nou tavanul de sticla colorata, de asta data cu motivul paunului in forme geometrice. Structura a fost lucrata in intregime in Glasgow, Scotia. Podeaua continua tema paunului cu un mozaic creat cu placi din Anglia. Peretii sunt impodobiti cu picturi in ulei care ilustreaza defilarea regala si celebarea festivalului Dasara.
In fiecare toamna, in septembrie sau octombrie, Palatul Mysore este locul de intalnire pentru extravagantul festival Dasara (Vijaya Dashami – Victoria de 10 zile). Principiul de baza al acestui festival este de a pune in valoare principiul feminin al universului, sub forma mamei divine, incurajand respectul pentru femeie, care este gardianul familiei, culturii si integritatii. Festivalul comemoreaza victoria zeitei Durga, dupa zdrobirea demonului Mahishasura, cu alte cuvinte, simbolizeaza triumful binelui asupra raului conform mitologiei hinduse. Timp de 2 luni, Palatul Mysore este luminat cu mai mult de 96 000 de luminite, in cinstea acestei victorii.
, in cinstea sau la comanda carora Palatul Mysore si celelalte palate din India au fost construite.){kind=link}