Palatul Elisabeta este numele reşedinţei Regelui Mihai al României, o clădire care a fost martoră unei zile istorice – ziua în care Regele a fost obligat să abdice şi să îşi lase țara pe mâna unor oameni incapabili să aibă grijă de ea.
Palatul a fost construit în anul 1936 şi poartă numele Reginei Elisabeta a Greciei (cunoscută şi ca Principesa Elisabeta, Principesa de Hohenzollern sau Regina Elenilor). Palatul Elisabeta a fost proiectat cu şase ani mai devreme, iar arhitectul care s-a ocupat de el a fost Corneliu M. Marcu.
Elisabeta de România a fost fiica Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand, sora Regelui Carol al II-lea şi mătuşa Regului Mihai şi se cuvenea să aibă o reşedinţă proprie. Arhitectura palatului este o combinaţie a două stiluri ce se remarcă prin bogăţia decoraţiunilor – brâncovenesc şi maur.
Palatul Elisabeta nu a fost locuit mult timp de proprrietara lui, pentru că Principesa Elisabeta a preferat să se retragă într-un loc mult mai liniştit, şi anume la o altă reşedinţă, Castelul Banloc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Palatul Regal a fost bombardat, astfel că Familia Regală nu mai putea locui în el.
Atunci, Regele Mihai a rugat-o pe mătuşa sa să îi permită să se mute temporar în palat. De altfel, în acest palat Regele a fost obligat să abdice, în anul 1947. Principesa a deţinut palatul până în anul 1948, când a avut loc naţionalizarea tuturor clădirilor cu o mare însemnătate pentru istoria României.
După naţionalizare, Palatul Elisabeta a fost transformat într-o reşedinţă protocolară, Ceauşescu primindu-şi invitaţii în saloanele edificiului. După anul 1990, statul român a hotărât ca palatul să reintre în posesia familiei regale, astfel că Regele Mihai şi-a stabilit reşedinţa permanentă în el. Palatul nu poate fi vizitat, însă o parte din el poate fi văzută de invitaţii Casei Regale, atunci când sunt organizate diverse evenimente.
Palatul Elisabeta îşi găzduieşte oaspeţii (veniţi pentru dinee, interviuri, mese rotunde şi alte evenimente) în anumite locuri: Salon Alb, Salonul Regina Elena, Sala Regilor, Sufrageria mare sau Salonul cu bârne. Pe lângă saloanele private, folosite doar de membrii Casei Regale, şi cele în care au loc evenimentele organizate de Casa Regală, palatul este alcătuit şi din Secretariatul Regal, Casa Majestăţii Sale Regele Mihai I şi Birourile de Protocol şi Presa.
În aceste încăperi, sunt stabilite angajamentele publice, proiectele de dezvoltare şi alte lucruri care ţin de activităţile pe care Familia Regală trebuie să le întreprindă.
Cu alte cuvinte, Palatul Elisabeta este nucleul întâlnirilor dintre Casa Regală şi alte familii regale din Europa sau alţi oaspeţi de seamă. De altfel, oaspeţii sunt foarte bine trataţi, având chiar ocazia de a admira o galerie de artă, alcătuită din unele dintre cele mai importante opere semnate de artişti români consacraţi.
Designul arhitectural al Palatului Elisabeta combină elemente tradiționale românești cu influențe moderne, reflectând schimbările prin care a trecut România de-a lungul secolului XX. Fiecare cameră din palat este plină de povești, fiecare coridor ecou al deciziilor care au modelat destinul națiunii.
De la mobila elegantă la lucrările de artă ce decorează pereții, totul în Palatul Elisabeta vorbește despre rafinamentul și greutățile unei epoci de aur a României. Astăzi, acesta nu este doar un monument istoric, ci și un loc de reculegere și apreciere a artei și istoriei românești.
