Palatul Medici, de asemenea numit si Palatul Medici Riccardi dupa numele familei care l-a cumparat si l-a extins, este o constructie renascentista situata in Florenta, Italia. Edificiul a fost construit in anul 1445 de Michelozzo di Bartolomeo pentru Cosimo di Giovanni de’ Medici (Cosimo cel Batran), cap al familiei Medici.
Despre aceasta cladire se spune ca ar fi fost prima construita in stil renascentist din Florenta, iar ceea ce este cu adevarat interesant ne este dezvaluit de catre istoricul Vasari, acesta relatandu-ne modul in care Cosimo a respins la inceput planurile lui Brunelleschi, sub pretextul ca palatul este “prea somptuos, incarcat si prea magnific” si ca “ar starni invidia cetatenilor, mai degraba decat sa fie o podoaba grandioasa a orasului si confortabil in sine”.
Cladirea pe care a conceput-o Michelozzo era de forma unui cub, elegant si auster, cu trei niveluri clar delimitate, dominat de o cornisa inclinata, iesita in afara, etajele superioare prezentand un sir uniform de ferestre cu arcade.
Pe de alta parte, parterul etaleaza in cel mai ostentativ mod cu putinta o loggia partial inchisa si doua usi dispuse asimetric, de odinioara se deschideau spre o curte interioara modelata dupa un plan al lui Brunelleschi, care, la randul ei, conducea intr-o gradina tipic renascentista. Loggia si gradina deschise erau deosebit de importante, pentru ca, mai mult sau mai putin, reprezentau locul unde se incheiau tranzactiile si unde familia Medici intra in contact cu poporul. Lucrarile de constructie ale Palatului Medici au fost finalizate spre anul 1460.
Constructia a fost martora unora dintre cele mai zguduitoare evenimente ale istoriei Florentei, printre care amintim insurectia condusa de Savonarola, din anul 1494, atunci cand republica a alungat din oras famila Medici si i-a confiscat aproape toate proprietatile, inclusiv si acest palat cu colectile sale de arta si de mobilier. De altminteri, unele opere de arta au fost transferate in Piazza Signoria, noul sediu civic al guvernului.
In sfarsit, in anul 1512, familia Medici a revenit in oras si a reintrat astfel in posesia palatului si a multor altor bunuri. Loggia deschisa a fost, pana la urma, inchisa, pentru ca s-a considerat ca nu mai este necesara pentru afaceri sau politica. Un alt motiv al inchiderii loggiei s-a referit si la faptul ca familia Medici instalase aici patru turnuri, asigurandu-se in aceasta maniera impotriva pericolelor viitoare.
Mai tarziu, in anul 1540, Cosimo I de’ Medici, duce al Florentei, a decis sa se mute in Palazzo Vecchio, acest palat fiind ocupat de membrii mai putin importanti ai familiei, pana ce impresionanta constructie a fost data spre vanzare catre familia Riccardi, in anul 1659. De mentionat este faptul ca Michelozzo di Bartolomeo a fost influentat in conceperea palatului Medici atat de stilul clasic roman,cat si de cel brunelleschian.
In timpul Renasterii, atunci cand s-a incercat o revitalizare a culturii clasice, elementele antice romane au fost oglindite si in arhitectura. De pilda, zidaria si cornisa au fost influentate de aceste elemente arhitecturale romane, insa chiar si asa, nu putem sa nu remarcam faptul ca acestea pastreaza o amprenta florentina.
