Aflat în imediata apropiere a castelului Peleş, în acelaşi ansamblu arhitectural de la Sinaia, Palatul Pelișor a fost ridicat, din dorinţa regelui Carol I, cu destinaţia de reşedinţă de vară pentru principii moştenitori – la vremea aceea, Principesa Maria (nepoata reginei Victoria a Marii Britanii) logodită, la numai 16 ani, cu Principele Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I.
Lucrările au început în 1899, în vremea în care erau în plină desfăşurare şi cele de la Castelul Peleş, coordonator al ambelor şantiere fiind acelaşi arhitect ceh, Karel Liman, şi s-au încheiat în 1902.
Decoraţiunile interioare au fost încredinţate, în mare măsură, artistului Bernhard Ludwig, care a comandat şi a adus din atelierele sale de la Viena, dar şi de la manufacturile germanului Auguste Bembe piese de mobilier, obiecte de decor, diverse alte ornamente etc.
Toate poartă, până astăzi, amprenta gustului estetic desăvârşit al reginei Maria, “regina artistă”, “cea mai frumoasă regină a Europei”, aşa cum i s-a spus de nenumărate ori, ea însăşi autoare a unor schiţe de mobilier şi a unor picturi care se pot vedea în Palatul Pelișor.
Ei i se datorează şi felul absolut original în care au fost asimilate elementele stilului Art Nouveau, Palatul Pelișor fiind, din punctul de vedere al arhitecturii şi al interioarelor, cel mai relevant, în acest sens, din România, chiar dacă, la exterior, se mai păstrează aspectul specific burgurilor germane, din perioada târzie a Renaşterii, cu amestecul specific de lemn şi zidărie.
Art Nouveau, în mare vogă în Europa, la începutul secolului XX, a fost o mişcare artistică modernistă, apărută ca reacţie la tradiţionalismul devenit excesiv, la un moment dat, al secolului al XIX-lea.
Adepţii Art Nouveau, cei care au anticipat şi au determinat apariţia curentelor avangardiste, în preajma Primului Război Mondial, au venit cu un interes deosebit pentru stilizare, pentru materiale noi de construcţie (unele finisate cu ajutorul unor maşinării speciale), pentru vitralii spectaculoase, pentru valorificarea, într-o nouă manieră, a stilului Rococo.
De altfel, în Palatul Pelișor se află şi nenumărate colecţii de pictură Art Nouveau, pictură românească, ceramică, lucrări ale artistului ceh emigrat la Paris, Alphonse Mucho – “Anotimpurile”, ale pictorului germano-american J. Hoffmann (pictor modernist, ale cărui tablouri mizează pe efectele de culoare), L.C. Tiffany, pictor, bijutier, autor de piese de mobilier şi de obiecte din sticlă făcute după o metodă originală – Favrile (adică “făcute de mână”), vase din sticlă aparţinând fraţilor Daum, obiecte decorative din lemn, bronz, sticlă ale artiştilor E. Galle (artist francez din şcoala Art Nouveau de la Nancy) și Gustave Garschner (artist austriac, adept al aceleiaşi mişcări culturale) etc.
Tot datorită spiritului artistic rafinat şi cultivat al reginei, în decoraţiunile interioare ale celor 99 de încăperi (nu toate sunt vizitabile) ale Palatului Pelișor, elementele Art Nouveau înglobează trăsături ale stilului celtic sau ale celui bizantin, aşa cum se poate vedea în “Capela de aur” şi în “Dormitorul de aur”.
Acesta din urmă are pereţii din lemn de tei aurit, ornamentaţi cu frunze de ciulin stilizate, ciulinii, prezenţi în emblema Scoţiei, amintindu-i reginei, principesa de Edinburg, originea sa (pe de altă parte, ciulinii sunt şi simbolul oraşului Nancy, acolo unde s-a aflat nucleul mişcării Art Nouveau). În mijlocul plafonului din “Dormitorul de aur”, sursa de lumină este mascată de o cruce celtică.
Biroul reginei Maria a fost gândit, în întregime, de aceasta şi, nu întâmplător, multe obiecte (masa pentru corespondenţă, scaunele) au încrustate simboluri, precum crinul şi crucea. Din apartamentul reginei face parte şi Capela, cu o arcadă aurită şi coloane din marmură de Rușchiță, cu vitralii care filtrează lumina.
Biroul Regelui Ferdinand este, oarecum, diferit, cu elemente de stil neorenascentist german, din lemn de nuc, atrăgând astfel atenţia, prin caracterul lor special, trei panouri în care sunt reprezentate Castelul Peleş, Palatul Pelișor şi Foişorul (Casa de vânătoare).
Toţi cei care au vizitat Palatul Pelișor spun că încăperile păstrează nu numai obiecte nepreţuite din punct de vedere artistic, dar şi “parfumul” reginei care, se ştie, a fost nu numai una dintre cele mai frumoase, instruite şi talentate aristocrate ale timpului său, dar şi o femeie cochetă, foarte atentă la vestimentaţie, mărturisind că, uneori, reuşea să şocheze prin rochiile prea îndrăzneţe, dat fiind că (aşa cum se confesează în “Povestea vieţii mele”), unei singure ispite nu a reuşit să se împotrivească, toaletele sale).
Parfumul “Quelques Fleures Royale”, de la Parfumeria Houbigant, din Paris, folosit şi de Regina Victoria a Marii Britanii şi de Madame du Barry (iubita regelui Ludovic al XV-lea), era preferatul său.
Se păstrează la Palatul Pelișor şi cutii de pudră, flacoane de parfum, obiecte de toaletă, bijuterii ale reginei, amintind de vremuri de mult apuse, dar fascinante prin rafinament, bun gust, eleganță. Aici, au crescut şi copiii cuplului regal (Ferdinand-Maria), Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara, Elisabeta şi Nicolae, toţi cu destine legate de regalitatea din sud-estul Europei.
Complexul arhitectural şi muzeistic de la Sinaia, adică, în primul rând, Castelul Peleş şi Palatul Pelișor, reprezintă imaginea unei aristocraţii autentice şi a unei perioade inconfundabile din istoria României, “bijuterii” artistice, încadrate de un peisaj mirific.
Una dintre camerele cele mai impresionante ale palatului este Cabinetul de Aur, unde pereții sunt împodobiți cu panouri de lemn de nuc și decoruri aurite, reflectând pasiunea Principesei pentru artă și design interior. Aici, vizitatorii pot admira și colecția de artă personală a Principesei, care include lucrări de pictură și sculptură.
Palatul găzduiește și un număr impresionant de artefacte personale ale familiei regale, oferind o perspectivă intimă asupra vieții lor de zi cu zi. De la fotografii de familie, obiecte de vestimentație până la decorațiuni originale, fiecare element are o poveste de spus despre istoria regală a României.
Astfel, Palatul Pelișor nu este doar un monument de arhitectură, ci și un loc unde istoria prinde viață, oferind vizitatorilor o fereastră spre trecutul regal al României. Fiecare cameră a palatului, fiecare obiect expus reconstituie atmosfera unei epoci deosebite, marcând Palatul Pelișor ca un punct de referință cultural și istoric în regiunea Prahova.
