Palatul Toldalagi-Korda, aflat pe strada I.C. Brătianu, fosta Uliţă a Regelui, asemenea Palatului Teleki, este un monument istoric al arhitecturii laice. Edificiul a fost construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi.
El reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Palatul a aparţinut contelui Toldalagi Laszlo şi soţiei acestuia, contesa Korda Anna.
Inscripţiile de pe plăcile de piatră amplasate pe lateralele care încadrează uşa palatului atestă că „lucrările au fost începute de contele László Toldalagi şi contesa Anna Korda, în 1803” şi că „Anna Korda termină scopul răposatului şi fidelului său soţ, în 1809”. Deasupra acestor plăci, se află blazoanele celor doi proprietari, reprezentând roata ţinută de un braţ, herbul familiei Toldalagi şi călăreţul cu sabia scoasă, însemnul familiei Korda.
După moartea contesei, palatul a fost moştenit de familia Bánffy. Scriitorul şi politicianul Miklós Bánffy, curator principal al episcopiei reformate de Ardeal, a fost ultimul proprietar nobiliar al clădirii, înainte ca aceasta să fie naţionalizată.
O placă comemorativă aminteşte că aici a locuit, între anii 1919-1925, compozitorul Gheorghe Dima.
Clădirea a găzduit o perioadă biblioteca Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar actualmente în aceeaşi clădire funcţionează direcţia generală administrativă a universitaţii.
De-a lungul timpului, palatul a fost supus mai multor lucrări de restaurare pentru a-și păstra frumusețea și integritatea arhitecturală. Eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea acestui monument istoric și pentru a asigura accesul publicului la această bijuterie arhitecturală.
Astăzi, Palatul Tordalagi Korda este un important obiectiv turistic și cultural în Cluj-Napoca. Clădirea găzduiește diverse evenimente culturale, expoziții și conferințe, atrăgând atât localnici, cât și turiști. Palatul continuă să fie un simbol al moștenirii aristocratice și un punct de referință în peisajul urban al orașului.