Pamukkale este unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa. Odata ajuns aici, te vei trezi fascinat in acest loc plin de magie care pare ireal de splendid. Este un sit natural din provincia Denizli din Turcia, iar numele sau inseamna “castel de bumbac” in limba turca. Pe langa terasele si izvoarele termale de aici, ruinele orasului antic Hierapolis sunt dovada vie ca aici s-a intamplat ceva magic acum cateva mii de ani.
Din ce in ce mai multi oameni sunt atrasi de Pamukkale, mai ales ca milioane de oameni au avut ocazia sa faca macar o baie aici in toti acesti mii de ani de cand se formeaza. Din pacate, asa cum se intampla in multe locuri, cei care au vazut in acest loc o posibilitate de a dezvolta afaceri, dar si unii turisti care nu se gandesc sa pastreze frumusetile prin care trec, au pus in pericol aceasta zona. Multe dintre ruinele antice s-au pierdut in aceste perioade. Din fericire, faptul ca cei de la UNESCO au inclus-o in Patrimoniul Mondial a avut un beneficiu major in ceea ce priveste pastrarea acestui loc natural. Daca inainte de acest eveniment erau construite hoteluri pe ruinele castelului, dar si un drum special amenajat pentru motociclisti, o data cu intrarea sub protectia UNESCO zona este pastrata in deplina armonie.
Terasele de la Pamukkale sunt alcatuite din travertin, adica roci poroase de calcar. Aceste minunate terase s-au format cu ajutorul miscarilor tectonice, iar cutremurele care au avut loc de-a lungul timpului au format ceea ce astazi par a fi niste scari. Apoi, apa care s-a tot scurs peste aceste “scari” au sapat in calcar, formandu-se astfel aceste cratere care seamana cu niste cazi umplute cu apa, iar totul pare din bumbac. Apele de aici, care au o minunata culoare albastra cu tente verzui, contin calciu si hidrogen si sunt renumite pentru efectele lor benefice. Apele izvoarelor termale provin din Muntele Cal si se revarsa in “Piscina Sacra”, asa cum era ea numita in antichitate, si care acum se afla in interiorul Hotelului Pamukkale, unde turistii pot inota printre ruine.
Se spune ca apa din izvoarele termale de la Pamukkale sunt foarte bune pentru afectiuni ale ochilor si ale pielii si in acelasi timp se pare ca vindeca astmul si reumatismul, motiv pentru care foarte multi oameni vin aici ca sa imbine utilul cu placutul – pe de o parte vin la tratament, iar pe de alta parte vor sa se bucure de acest peisaj unic in lume. Insa turistii trebuie sa stie ca au voie sa faca baie aici, insa numai desculti, pentru ca incaltamintea afecteaza peretii din calcar (ii poate murdari sau, mai rau, rupe).
Pe langa aspectul de bumbac, aceasta zona pare ca de gheata privita din departare. Insa aparentele sunt inselatoare, pentru ca, in unele locuri, apa ajunge si la 50 de grade, asa ca nici nu se pune problema de intrat in apa aici. Specialistii au stabilit ca la fiecare 250 de litri de apa varsati in jur de 2 grame de calciu se formeaza, iar in unele locuri se pot vedea chiar stalactite de calcar, asa ca nu mai stii daca sa iti imaginezi un peisaj iernatic sau unul de basm. Oricum ar fi, este sigur ca acest loc este unul feeric.
Tot aici se afla si “Piscina Cleopatrei”, locul fiind numit astfel de insusi Marc Antoniu, care in acea vreme a ordonat oamenilor sai sa aduca aceasta apa vindecatoare tocmai la Roma. Aceasta piscina este fascinanata – apa ei este la o temperatura mereu de 37ºC, se afla intr-o zona racoroasa, incojurata de leandri, iar pe fundul ei se pot vedea coloane apartinand vechiului oras. Circula o legenda conform careia Cleopatra venea deseori aici pentru ca era ferm convinsa ca aceasta apa termala o va mentine tanara, iar localnicii sunt si ei ferm convinsi ca pielea unei femei care se va scalda in aceasta piscina va fi mai tanara cu zece ani atunci cand va iesi din apa. Cu toate acestea, turistii nu au voie sa inoate aici din cauza coloanelor de pe fund, asa ca daca este adevarat sau nu ceea ce spun localnicii, ramane un mister.
Ca totul sa fie si mai frumos, peisajul de la Pamukkale este completat de ruinele orasului antic Hierapolis (in traducere, “orasul sfant”), unde chiar recent a fost descoperit mormantul Sfantului Filip, unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus Hristos. In anul 129 i.Hr. orasul a fost cucerit de catre Imperiul Roman, iar imparatii Adrian si Nero au numit aceasta zona “statiune balneara”, fiind foarte impresionati de cele 17 izvoare termale de aici. Acest lucru a facut ca foarte multi romani si oameni din jur sa vina aici ca sa beneficieze de terapiile pe care apa le ofera, insa multi dintre ei au si murit aici, dovada stand necropolele cu peste o mie de morminte.
Pe langa Necropole, alte ruine ale orasului Hireapolis care astazi pot fi vazute sunt Templul lui Apollo Lairbenos, zeul ocrotitor al orasului, Plutoniumul, care se afla chiar langa templu si care este cea mai veche constructie de aici. Plutonium este de fapt o pestera de dimensiuni cat sa incapa o persoana, inchinata lui Pluton, zeul imparatiei subpamantene. Multe persoane au murit aici sufocate, pentru ca se emite un gaz de dioxid de carbon, iar in antichitate se credea ca gazul este trimis chiar de Pluton pentru a-i pedepsi.
Se mai pot vizita ruinele Teatrului antic, care astazi se afla in plin proces de restaurare, precum si Martiriul Sfantului Filip si Nymphaeum, locul sacru al nimfelor. De asemenea, aici exista Muzeul Arheologic Hierapolis, inaugurat in anul 1984 chiar in locul bailor romane ale orasului antic. Aici se regasesc numeroase obiecte apartinand mai multor zone ale vaii Lycos.
Pamukkale imbina doua lumi de poveste – una antica, realizata de ruinele orasului Hierapolis, si una care pare ireala, realizata de izvoarele termale, de “castelul de bumbac”. Din fericire, este o zona chiar accesibila si pentru romani, iar preturile nu sunt deloc mari. Impresiile, insa, vor fi nepretuite.