Culicul mare (Numenius arquata): pasărea migratoare cu un cântec melancolic

Culicul mare este o pasare migratoare care apare in zonele umede de coasta ale Marii Mediterane, in depresiuni, estuare, lunci, delte, pajisti intinse si campii in apropierea raurilor, lacurilor, tinuturilor mlastinoase ierboase din Europa, Asia si Africa. Aceasta pasare ierneaza in zonele din estul Asiei si vestul Europei. Această specie poate trăi până la 36 de ani, făcând-o una dintre cele mai longevive păsări migratoare.

Descriere fizică și dimorfism sexual la culicul mare

Culicul mare este o pasare de apa care impresioneaza prin cantecul sau foarte frumos ce se aseamana cu sunetul de flaut, dar este destul de trist si se aude mai ales in zorii zilei. Are penajul maroniu cu dungulite crem, pe partea ventrala putin mai deschis, albicios. Pe cap, gat si piept penajul este bej cu dungulite fine maro-inchis. Tartita este bine evidentiata, de forma unei pete mari albe.

Ciocul foarte lung, de aproximativ 19 cm, de culoare gri-cenusie si curbat puternic in jos. Ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare neagra. Picioarele sunt destul de lungi, acoperite in partea de sus cu pene si terminate cu degete lungi si gheare ascutite. Masculul si femela au penajul asemanator si difera prin marimea corpului.

Reproducerea și ciclul de viață al culicului mare

In perioada clocitului pasarile isi fac cuibul pe sol intr-un loc uscat bogat in vegetatie uscata, ascuns in ierburile inalte. Femela depune 3-5 oua cu coaja de culoare maslinie pe care le cloceste singura timp de 27-29 zile.

Masculul ajuta uneori si el la clocitul oualor, insa de cele mai multe ori are grija doar sa aduca hrana femelei. In perioada de imperechere cantecul masculului se aude mai des, din zori si pana seara. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt hraniti si ocrotiti de ambii parinti. Dupa o perioada de o luna puii reusesc sa zboare si devin independenti.

Comportamentul și dieta acestei specii migratoare

Desi aripile nu sunt foarte mari (au anvergura de 80-100 cm) zborul acestor pasari este ritmic si rapid, ondulat si planat. Pe uscat ele vaneaza insecte si larve de insecte, mici nevertebrate si plante, iar pe malul apei si in apa prind cu ajutorul ciocului lung tot felul de moluste, viermi, melci, amfibieni, pestisori si broaste, crustacee, crabi de dimensiuni reduse si alte mici vietuitoare acvatice. Speranta de viata la culicul mare este de aproximativ 36 de ani.

Culicul mare are denumirea stiintifica de Numenius arquata, face parte din ordinul Charadriiformes, familia Scolopacidae si nu este o specie in pericol de disparitie.

Adaptările culicului mare pentru migrație

Culicul mare este bine echipat pentru migrațiile lungi, care îl duc de la zonele de cuibărit din nordul Europei și Asiei până la locurile de iernare din vestul Europei, Africa de Nord și estul Asiei. Aripile sale lungi și înguste, cu o anvergură de 80-100 cm, îi permit să zboare pe distanțe mari cu un consum minim de energie.

Înainte de migrație, culicul mare acumulează rezerve de grăsime, care îi asigură energia necesară în timpul călătoriilor lungi. De asemenea, memoria sa excelentă și abilitatea de a recunoaște punctele de reper îi facilitează revenirea în aceleași locuri de cuibărit sau iernare an de an.

Video – Pasari de apa – Culicul mare (Numenius arquata):