Gaina mallee face parte din categoria pasarilor de vanat si traieste in regiunile vestice si sudice ale continentului australian.
Are lungimea corpului de 61 cm si greutatea de aproximativ 2 kg. Corpul este durduliu si rotofei, capul mic, picioarele scurte, iar aripile de lungime destul de mica si rotunjite. Penajul este similar la ambele sexe, pe partea dorsala si aripi prezinta numeroase pete in nuante maronii, albe, negre si crem, pe gat si piept este gri-cenusiu, pe abdomen este crem, gusa aramie, in zona pieptului are o dunga pestrita alb-negru, iar pe cap gri-inchis cu negru.
Ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare neagra. Ciocul este mic, drept si scurt, de culoare gri-inchis. Picioarele sunt scurte dar robuste, terminate cu degete lungi si gheare ascutite, tari si curbate.
Gaina mallee isi petrece timpul mai mult in vegetatia ierboasa, prin buruieni si lastarisuri si are particularitatea de a nu-si cloci direct ouale. La aceasta specie femela are obiceiul sa-si construiasca in perioada depunerii pontei un cuib ce indeplineste rolul de ,,incubator”.
Acesta este realizat cam la jumatatea lunii aprilie din crengi, frunze si scoarta de copac, captusit cu fire de iarba uscata si alte resturi vegetale, are diametrul de 4,5-5 m si inaltimea de 1,5 m. In cuib sunt puse o gramada de frunze moarte si deasupra lor sunt depuse ouale astfel ca in timpul ploilor acestea se uda si astfel se umfla si putrezesc, iar caldura emanata in urma descompunerii materialelor vegetale ajuta la incubarea oualor.
In acest timp masculul si femela stau in apropierea cuibului si din cand in cand verifica temperatura din cuib cu ciocurile, iar daca este prea cald – cand temperatura este prea mare si periculoasa pentru oua – incep sa scoata o parte din vegetatie afara.
Ouale eclozeaza dupa 11 saptamani si astfel apar puii care sunt din prima zi destul de bine dezvoltati, au picioarele puternice, astfel incat reusesc singuri sa sparga si coaja oualor, dar si sa gasesca drumul afara din cuib. Ei au corpul deja acoperit cu penaj si sunt capabili sa invete imediat sa-si caute hrana singuri.
Masculul si femela formeaza perechi stabile, insa sunt vazuti impreuna doar in perioada de imperechere, apoi isi petrec timpul separat, sunt pasari solitare, fricoase si suspicioase, ei se apropie din nou in anul urmator cand este iar timpul de depunere a pontei. Cand simt pericolul fug imediat in tufisuri si sunt greu de observat deoarece le ajuta coloritul penajului, acesta le camufleaza perfect in peisajul mediului in care traiesc.
Aceste pasari sunt vegetariene si nemigratoare, se hranesc cu mici animale nevertebrate – gandaci, paianjeni, furnici, carabusi, larve, omizi, etc – dar si diferite plante, muguri, fructe si seminte.
Gaina mallee face parte din ordinul Galliformes, familia Megapodiidae si are denumirea stiintifica Leopoa ocelata. Aceasta specie este vulnerabila, este considerata in pericol de disparitie, multe exemplare cad prada vulpilor si pisicilor salbatice.
